Depozit de deşeuri menajere sau o mică afacere?

Cumpărarea terenului şi a halei industriale a fostei fabrici de cărămidă s-a împotmolit din nou în şedinţa de Consiliu Local Tîrgu-Mureş. Confuzia dintre deşeurile inerte şi cele menajere au adâncit dilema aleşilor locali care au respins din nou proiectul.
Semne de întrebare
Cel mai disputat proiect de hotărâre ce a intrat pe ordinea de zi a ultimei şedinţe de Consiliu Local Tîrgu-Mureş în regim de urgenţă a fost cel privind achiziţionarea în proprietatea Municipiului Tîrgu-Mureş a imobilului situat pe str. Gheorghe Doja nr. 193. Cu toate că proiectul a fost respins, merită să ne aplecăm asupra sa pentru că ridică serioase semne de întrebare asupra modului cum se face administraţie publică la Tîrgu-Mureş.
Potrivit expunerii de motive a proiectului iniţiat de către primarul Dorin Florea şi avizat favorabil de Administraţia Domeniului Public şi Direcţia Economică, „municipiul nostru se confruntă cu o acută lipsă de spaţii de depozitare deşeuri inerte de care ar trebui să dispună conform legislaţiei în vigoare”, ca apoi să urmeze propunerea: “Pe str. Gheorghe Doja la nr. 193, SC FIRST INVESTMENT MANAGEMENT SRL deţine un teren în suprafaţă de 12.760 mp pe care este edificată o hală de depozitare în suprafaţă de 2498 mp şi depune oferta de vânzare a acestor imobile la preţul de 550.000 euro + TVA negociabil. Totodată precizează faptul că odată cu vânzarea imobilelor mai sus amintite, vor renunţa la exploatarea celor 25,6 ha de carieră”.
Iniţiatorul mai arată că: „Din adresa depusă de către Agenţia naţională pentru resurse minerale rezultă că depozitarea deşeurilor în interiorul perimetrului de exploatare a carierei de argilă este posibilă cu obţinerea acordului titularului licenţei de exploatare SC KRONBERGER GRUP SA din care face parte SC FIRST INVESTMENT MANAGEMENT SRL, precum şi cu respectarea condiţiilor impuse de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş”.
În consecinţă, Executivul propune cumpărarea acelui teren evaluat de către evaluatorul Primăriei Tîrgu-Mureş la 393.491 euro + TVA, pentru realizarea “unui spaţiu de depozitare pentru deşeuri inerte, ceea ce ar satisface condiţia impusă de legislaţia în vigoare, conform căreia Consiliul Local este obligat să pună la dispoziţie un astfel de spaţiu”.
Dilema depozitului
În expunerea de motive se arată negru pe alb că acel teren şi hala se vor cumpăra pentru realizarea în zonă a unui depozit de deşeuri inerte, însemnând un depozit unde se pot depozita, contracost, să spunem materialele de construcţii ce nu mai sunt necesare unui proprietar care şi-a renovat apartamentul. Adică faianţa, gresia, molozul, cărămida etc. Sau materialele rămase neutilizate în urma construcţiilor civile şi industriale. Materiale care acum se depozitează în marea lor parte pe tot felul de drumuri neasfaltate sau la groapa de deşeuri inerte care a devenit ilegal terenul pe care a fost edificată Fabrica de Zahăr.
Într-adevăr, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, pe care i-am contactat recunosc că un asemenea depozit este necesar şi obligatoriu a fi construit în judeţ, la momentul actual neexistând unul.
Dilema noastră este însă alta. În timpul şedinţei de Consiliu Local Tîrgu-Mureş s-a vorbit cu totul despre altceva, şi anume de depozitarea acolo, temporar, pentru un an de zile a gunoiului menajer din Tîrgu-Mureş. A spus-o chiar unul dintre viceprimari Claudiu Maior care a încercat să explice că este o soluţie de moment până la realizarea depozitului ecologic zonal de la Sânpaul care, după cum sublinia, ar fi trebuit deschis până în septembrie 2013. Mai mult, acesta a explicat că la Sighişoara nu va mai putea fi transportat gunoiul menajer din Tîrgu Mureş pentru că municipiul nu mai acceptă şi că singura soluţie ar rămâne unul din depozitele din secuime ceea ar implica cheltuieli mai mari care se vor regăsi în facturile târgumureşenilor.
Ajunşi în acest punct însă…
…problema se complică. Deşeurile inerte sunt cu totul altă treabă decât deşeurile menajere. Deşeurile inerte se pot depozita în zone locuite, cu condiţia ca materialele reziduale să nu fie infestate cu substanţe periculoase. Deşeurile menajere nu se pot depozita la o distanţă mai mică de 1 km de ultimul imobil locuit. Distanţă care studiind zona nu este respectată pe amplasamentul în cauză. În consecinţă este greu de crezut că Direcţia de Sănătate Publică ar autoriza un asemenea depozit, iar fără această autorizaţie că alte instituţii publice implicate – Agenţia pentru Protecţia Mediului, spre exemplu – ar trece cu vederea lipsa acordului SANEPID.
În aceste condiţii, care se puteau lămuri cu două telefoane, ne întrebăm retoric care este miza unei asemenea achiziţii?
Unul dintre scenariile, rămas neconfirmat însă până acum, arată că în zonă, un grup de investitori intenţiona să dezvolte un proiect imobiliar doar că în locul fostei cariere din care s-a tot scos lutul a rămas o mare groapă destul de costisitor pentru a fi acoperită, mai ales că de unde să fie transportat atâta pământ. Una dintre soluţii ar fi fost ca acolo să fie transportat gunoiul menajer care apoi compactat şi înfoliat să fie depus în groapă. Dacă acest scenariu se va confirma, rămâne de văzut în condiţiile în care aleşii locali s-au opus din nou adoptării sale din diverse motive – lipseşte acordul Kronberger, nu au fost contactate autorităţile de mediu, nu se ştie cât ar costa o asemenea investiţie în amenajarea depozitului temporar etc.
Bineînţeles, problema depozitării deşeurilor menajere rămâne. Dacă autorităţile locale acuză Consiliul Judeţean Mureş că nu a finalizat încă depozitul ecologic zonal de la Sânpaul, autorităţile judeţene le reamintesc regulat celor locale că nu au rezolvat problema construcţiei drumului de acces spre staţia de sortare de la Vălureni, comuna Cristeşti, ceea ce ar putea determina blocarea proiectului, nefinanţarea sa viitoare şi obligarea beneficiarilor la restituirea banilor deja încasaţi de la Uniunea Europeană pentru diferitele faze ale proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, un proiect în valoare totală de 45.200.612 de euro fără TVA.
Pe puncte
Consilierul judeţean Mózes Levente este noul membru al Consiliului de Administraţie al SC Transport Local SA.
Kacsó Martin, fost angajat la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, şi Toth Szabolcs, consilier juridic la Energomur, completează Consiliul de Administraţie al SC Locativ SA.
Ex-şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Dumitru Pavel este noul director al Administrator Imobile şi Pieţe până la selectarea unui nou director.
Olimpiu Sabău Pop a susţinut solicitarea comercianţilor din Complexul de Agrement şi Sport Mureş de a fi anulată taxa de intrare de 2 lei în intervalul orar 19-22. Probabil în următoarea şedinţă, alesul local înregistrând déjà un proiect de hotărâre privind abrogarea art. 10 din Hotărârea nr. 95 din 2014.
Proiectul „Creare stradă de legătură între strada Livezeni şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Mureş” e în linie dreaptă. Valoarea acestuia a fost modificată la 45.301.817 lei, iar contribuţia municipiului la cheltuielile eligibile a fost redusă la 16,781 milioane de lei.
Asociaţia de Dezvoltare intercomunitară pentru dezvoltare durabilă a Transportului Mureş a primit binecuvântarea prin vot a aleşilor. Din aceasta vor face parte, după amendarea proiectului, municipiul Tîrgu Mureş, oraşul Ungheni şi comunele Cristeşti, Crăciuneşti, Corunca, Livezeni, Pănet, Sîncraiu de Mureş, Sângeorgiu de Mureş, Sîntana de Mureş.
Costul mediu de întreţinere lunar pentru copiii ce merg la creşă va fi de 618,24 de lei în loc de 700 cât a fost pentru anul şcolar trecut.
Locativ SA va plăti de anul viitor o redevenţă dublă faţă de acest an în urma discuţiilor contradictorii din CL.
Cele 2,5 milioane de lei destinate sportului au ajuns în rezerva bugetară până ce se vor vota alte contracte de asociere cu cele cinci cluburi – Asociaţia Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu-Mureş, Baschet Club Mureş, City’us, Club Sportiv Universitar (CSU) şi Sport Club Mureşul.
Ligia VORO