Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, a anunţat miercuri că în timpul lucrărilor de reabilitare a Cetăţii din Târgu Mureş a fost descoperit un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, care este prima structură industrială de acest fel cel puţin în Transilvania.
Descoperirea din Cetatea Târgu Mureş este cu atât mai importantă, cu cât în Transilvania Medievală nu se cunosc descoperiri arheologice care să indice structuri industriale specializate în prelucrarea bronzului.
‘Avem din Epoca romană mai multe (descoperiri, n.r.) dar din perioada medievală este prima structură unde am găsit atât construcţia în sine, cât şi cuptoarele care se leagă, tipare în care era turnat bronzul şi deşeurile care indică faptul că era un atelier în zonă. Din acest punct de vedere este, deocamdată, o descoperire unicat pe secolul XV. Mai există şi ateliere descoperite mai târziu. Nu m-am referit la olărit, care este mult mai răspândit, descoperit în mai multe centre, chiar în zona rurală, dar nu necesită o tehnologie anume: aici trebuiau să cunoască compoziţia bronzului, cât cositor, cât zinc, deci trebuiau să aibă cunoştinţe tehnologice mai dezvoltate’, a declarat Zoltan Soos.
Acesta a spus că atelierul a fost descoperit lângă fosta mănăstire franciscană, actuala Biserică a Cetăţii, şi că la început s-a crezut că e vorba de o casă din secolul al XVI-lea, dar mai apoi săpăturile au evidenţiat practicarea unui meşteşug în secolul al XV-lea, care nu era foarte răspândit.
‘S-a descoperit anul trecut fundaţia, pivniţa unei case care la prima vedere părea să fie de secol XVI. Însă extinderea săpăturilor a arătat că este vorba despre o casă construită în două etape. Are o etapă din secolul XV şi o adăugire, o lărgire din secolul XVI. Ceea ce era interesant din toată zona mănăstirii ce am descoperit în ultimii 8-10 ani, erau foarte multe fragmente din piese de bronz, din care multe rebuturi, inclusiv turtă de bronz sau rezultatul din topirea bronzului, care erau aruncate. Toate acestea indicau că în zona cetăţii se prelucra bronzul. Nu ştiam exact epoca sau legătura cu mănăstirea, însă piesele descoperite în context mănăstiresc ne indicau că deja în cadrul mănăstirii putea să fie un atelier. Am avut şansa să descoperim acest atelier. Era o clădire cu fundaţie din piatră, din secolul al XV-lea, iar cuptorul de topit bronz este chiar în spatele clădirii’, a declarat Zoltan Soos.
Directorul Muzeului Judeţean a spus că cercetările au scos la iveală faptul că atelierul a funcţionat şi după reforma religioasă, când călugării franciscani au trecut la protestantism, întrucât aceştia nu au abandonat atelierul, ci l-au extins.
Soos a precizat că având în vedere că prelucrarea bronzului era o industrie specială, această îndeletnicire nu exista în multe oraşe, ci doar în cele mari, ‘dar ca să vorbim de o industrie a prelucrării bronzului într-un oraş înseamnă că trebuia să fie un târg mai important’.
Acesta a spus că, deocamdată nu se cunoaşte cum anume s-a ajuns ca în secolul al XV-lea la Târgu Mureş să funcţioneze un atelier de prelucrare a bronzului şi că se presupune că exista o transmitere a tehnologiei prin intermediul bisericii.
‘Efectiv mănăstirea aduce tehnologia aici prin invitarea unor călugări care se pricep şi contribuie la veniturile mănăstirii în mod foarte serios. Când oraşul devine protestant tehnologia rămâne, chiar şi imobilul, dar importul de tehnologie în Evul Mediu s-a făcut prin centre mănăstireşti. Aici era legătorie de carte, atelier de copiat carte – Scriptorium şi toate astea aveau nevoie de elemente de bronz. Cele mai sofisticate sunt din import, dar piesele simple sunt confecţionate local’, a precizat Zoltan Soos.
Lucrările de modernizare a Cetăţii, efectuate de Primăria Târgu Mureş în urma accesării unei finanţări europene, au dus şi la alte descoperiri arheologice de excepţie, cum ar fi primul monument industrial din România, constând într-o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea.
AGERPRES