O companie românească, Terrasigna, unul dintre puținii furnizori din Europa validați de Agenția Spațială Europeană să efectueze servicii comerciale de prelucrare a datelor din satelit, a realizat o hartă a țării în care a identificat faptul că în fiecare mare metropolă există zone care se scufundă cu câțiva milimetri pe an.
Compania Terrasigna a realizat o hartă care arată cât de mari sunt variațiile de înălțime ale terenurilor din România, pe baza informațiilor culese cu ajutorul sateliților, pe o perioadă de cinci ani.
Firma spune că măsurătorile au precizie milimetrică și că astfel, prin prelucrarea a peste 1.500 de imagini radar culese de satelitul european Sentinel-1, între 2015 și 2019, s-a putut determina care sunt zonele stabile, dar și cele instabile, de pe teritoriul țării.
La Târgu Mureș, catalogat ca al 16-lea oraș din România se pot detecta zone mari de surpare: în partea principală a orașului, valorile cele mai mari fiind
într-o zonă a caselor vechi de-a lungul străzii Valea Rece (5-7 mm / an) și în N-E a orașului, extinsă de-a lungul mai multor sate: Curteni, Chinari, Sangeorgiu de Mureș și Dumbravioara (5-11 mm / an).
Este nevoie de investigații suplimentare pentru a se preciza dacă aceste modele de mișcare la sol sunt legate de gazul natural extracție / injecție care are loc în zona Târgu Mureș sau cu pârtiile de pe Belvedere Dealul, Curteni sau Chinari, sau ambele precizează compania în harta care se poate descărca gratuit de AICI.
Sateliții folosiți de Terrasigna pentru a realiza aceste măsurători se află la o altitudine de 600 de kilometri, trec o dată la șase zile peste aceeași zonă de 150 de kilometri pe 250 de kilometri și capturează imagini ale arealului respectiv, acoperind întreaga Europă. Tehnica pe baza căreia se obțin constatări și măsurători cu privire la deplasarea terenului se numește Persistent Scatterer Interferometry (PSI) și compania românească este una dintre puținele autorizate din întreaga Europă să folosească sateliții Agenției Spațiale Europene în aceste scopuri.”Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor.
Citeşte mai multe detalii: Descoperirea unei companii care folosește sateliți: în fiecare oraș mare din România există zone care se scufundă în fiecare an