Regii asfaltului de la nivel naţional s-au plâns în această iarnă de profitabilitatea scăzută sau chiar de lipsa profitului rezultat din execuţia lucrărilor de deszăpezire. Cât e realitate şi cât mit, cine deszăpezeşte şoselele din Mureş, indiferent de categoria de drum şi dacă e sau nu o afacere să licitezi pentru contractele de deszăpezire citiți în continuare.
Contractele…
…de deszăpezire s-au făcut pe cicluri de patru ani pentru Drumurile Naționale. Ultima licitație de acest fel s-a desfășurat în 2008, când s-au încheiat contracte multianuale pe o gamă foarte largă de lucrări. Aici intrau, de fapt, toate lucrările de întreținere a unui drum, de la covoare asfaltice, la plombări, deszăpezire sau curățenie etc. Acel contract expiră la 31 decembrie anul acesta. Contractele au fost făcute după un caiet-cadru întocmit la București, adaptat pe fiecare direcție regională, care cuprinde la rândul ei cinci-șase județe. Definitivarea formei contractelor s-a făcut la nivel de direcție regională, în cazul nostru la nivel de Brașov. Pentru rețeaua de drumuri naționale din județul Mureș, în lungime totală de 390 de kilometri, câștigători au fost cei de la UMB Spedition, compania lui Dorinel Umbrărescu, unul dintre așa-numiții regi ai asfaltului. Din păcate, se știa de la început că nu vor fi bani la buget decât pentru finanțarea a până în maxim 10% din contract.
Sub căciula prea mare a întreținerii…
…drumului s-a mascat de fapt licitația pentru deszăpezire. Întreținerea, deși era nevoie și de ea, a rămas în coadă de pește. Așadar, caietul de sarcini a fost făcut foarte complex, pentru un număr mare de lucrări, iar la final s-au finanțat doar cele de deszăpezire și câteva lucrări mărunte de întreținere. Covoare asfaltice în județul Mureș nu s-au făcut deloc pe drumurile naționale, iar plombări – prea puține. Reabilitările care s-au făcut au urmat alte scheme de finanțare, așadar contractul la care făceam inițial referire s-a rezumat la deszăpezire. Umbrărescu a dat în antrepriză contractul imediat după semnare firmei Salubriserv Tîrgu-Mureş, controlată de cunoscutul om de afaceri Sorin Țerbea.
Despre cât ne costă deszăpezirea și cât de eficace se face ea, discuția e largă. Cu toate acestea, trebuie remarcat că în Mureș probleme pe drumurile naționale n-au fost încă, iar utilajele, în mare, și-au făcut datoria. La deconturi, discuția e amplă.
Unitatea de măsură
Șeful Secției Drumuri Naționale Tîrgu-Mureş (SDN), Gheorghe Ispas, spune că deszăpezirea se face pe baza unui program de lucru, în funcție de viabilitatea drumului. „Unitatea de măsură pentru deszăpezire este pe ore de funcționare și ore de așteptare. Există un program de lucru în funcție de viabilitatea drumului, de ce categorie e. Astfel, se face un program de intervenție în funcție de importanța drumului și se dă și viteza de circulare, de 30 km/h. Ora de intervenție diferă de asemenea pe tipul de utilaj. Oricum vă pot spune că ora de intervenție este de 120-140 de lei/utilaj, iar ora de așteptare e între 20 și 40 de lei. Oricum, sunt mai mici decât pe alte județe, asta v-o pot spune sigur”, explică directorul.
Cât despre costurile de până acum, Ispas spune că, în luna ianuarie, valoarea lucrărilor de deszăpezire pentru județul Mureș, strict pe rețeaua de drumuri naționale, se ridică la 2,5 milioane de lei. „Aici intră costul operării utilajelor, dar și materialele folosite (sare, nisip și clorură de calciu), partea manuală, care se face cu muncitori, plus plata dispecerilor. Când spun utilaje mă refer și la utilajele de încărcare și cele de permanență (care ies efectiv la lucru) și cele care se folosesc doar atunci când e nevoie. De exemplu cisterna cu clorură de calciu, care poate o folosim doar câteva ore la o intervenție”, mai precizează Gheorghe Ispas, șeful Secției Drumuri Naționale Tîrgu-Mureș.
Ce spune legea
Actul normativ care reglementează modul în care trebuie să acționeze utilajele de deszăpezire este un ordin al ministrului Transporturilor din 2011. Sau, în limbajul de specialitate, Indicativul AND 525-2011. Documentul prevede cu lux de amănunte cine, unde, când și cu ce trebuie să intervină pe fiecare drum în parte. Drumurile au fost împărțite pe niveluri de viabilitate, după cum urmează: nivelul 1 – Autostrăzile, drumurile publice cu patru benzi de circulaţie, drumurile publice cu două benzi de circulaţie, care leagă capitala de municipiile reşedinţă de judeţ şi cele care leagă municipiile de municipiile reședinţă de judeţ. Drumurile publice (naţionale, judeţene sau comunale), care asigură legătura cu gările, porturile, aeroporturile şi punctele de treceri de frontieră sau care condiţionează aprovizionarea centrelor economice importante cu materii prime, alimente sau forţa de muncă; nivelul 2 – Restul drumurilor naţionale care fac parte din clasa tehnică III şi drumurile judeţene care asigură legătura cu centrele de comună; nivelul 3 – restul drumurilor publice care trebuie menţinute în stare de viabilitate și nivelul 4 – Sectoarele de drumuri publice cu trafic redus de vehicule.
Intervenția…
…se face, potrivit unor norme, pe fiecare nivel în parte. Normele sunt însă surprinzătoare. De pildă, cei care fac deszăpezirea pe minim o bandă de mers au timp opt ore după încetarea viscolului sau a ninsorii viscolite și 24 de ore pentru deszăpezirea pe toată partea carosabilă. În ceea ce privește răspândirea materialelor antiderapante sau chimice, tot pe nivelul 1 de viabilitate, legea spune că prevenția se face când prognoza indică formarea poleiului, a gheții, a ninsorii sau există variații de temperaturi cu plus și minus între zi și noapte. Răspândirea acelorași materiale pentru combatere, de această dată, se face în maxim trei ore. Pe nivelul 2 de viabilitate – deja termenul de 8 ore crește la 12, cel de 24 la 36 de ore, iar pentru materiale antiderapante sau chimice de la 3 la 5 ore.
Afacerea pare să fie profitabilă…
…pentru Salubriserv, care are două mari contracte finanțate din bani publici, care îi asigură aproape toată activitatea: deszăpezirea drumurilor naționale și salubritatea și deszăpezirea la Tîrgu-Mureș. Indicatorii financiari conform bilanțului contabil pe anul 2010 arată că la o cifră de afaceri de 32.317.033 lei noi, profitul rezultat a fost de 972.562 lei, adică peste 223.000 de euro. Mai mult decât profitabil, mai ales că e anul 2010, care a fost cel mai apăsător din punctul de vedere al recesiunii economice. Pentru Salubriserv, criza a avut exact efectul invers, întrucât profitul companiei aproape s-a dublat de la 504.733 de lei (peste 116.000 euro), cel aferent anului 2009. Pentru anul 2011, datele încă nu au fost prelucrate.
Cătălin Hegheș