Participanţii la ediţia a 29-a a Festivalului Sighişoara Medievală, care debutează vineri seara, pot afla detalii inedite despre vizita Reginei Maria în acest oraş, care a avut loc în urmă cu exact 100 de ani şi, totodată, pot vedea concret care erau obiceiurile breslelor din acest burg, cum arătau „protocoalele terapeutice” ale vremurilor demult apuse sau cum erau pedepsiţi răufăcătorii şi care erau metodele de tortură.
„Acum 100 de ani, deci în anul 1924, Sighişoara a fost gazda Reginei Maria. Regina Maria a vizitat oraşul Sighişoara fiindcă la acea vreme era interesată de portul popular românesc şi de ţesături. Cu această ocazie a vizitat ţesătoria de mătase din Sighişoara, care era renumită în acest context. În colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie Braşov am adus la Sighişoara Expoziţie temporară ‘1922 anul încoronării’, dedicată aniversării a 100 de ani de la vizita Reginei Maria la Sighişoara, coordonată de domnul director Nicolae Pepene. Expoziţia poate fi admirată şi vizitată de către turişti în curtea Primăriei Municipiului Sighişoara, fiind o expoziţie organizată afară”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.
Turiştilor li se mai recomandă şi expoziţiile din interiorul Turnului cu Ceas şi a spaţiilor expoziţionale de la baza turnului, unde există „numeroase comori ce aşteaptă să fie descoperite”.
„În interior sunt deschise expoziţiile permanente ale muzeului, cea din Turnul cu Ceas care reflectă istoria oraşului. Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas are o expoziţie arheologică, o expoziţie dedicată istoriei farmaciei şi medicinii din Sighişoara, una dedicată mobilierului urban, în sala în care au avut loc şedinţele vechiului consiliu orăşenesc, o expoziţie mare dedicată breslelor meşteşugăreşti din Sighişoara, o expoziţie de orologerie, la care se mai adaugă două expoziţii dedicate unor personalităţi, este vorba despre o expoziţie dedicată fondatorului muzeului, dr. Joseph Bacon, aflată chiar la intrare, şi o expoziţie dedicată celei mai mari personalităţi a oraşului, savantul Hermann Oberth, părintele cosmonauticii. De asemenea, muzeul mai are, în apropiere, o bogată colecţie de arme, atât arme medievale, cât şi arme moderne şi, de asemenea, în fosta închisoare militară a cetăţii este organizată o cameră de tortură cu replici după obiecte de tortură de secol XVIII”, a arătat Nicolae Teşculă.
El a menţionat că turiştii nu vor putea avea acces în balconul Turnului cu Ceas, date fiind lucrările de restaurare de la nivelul acoperişului obiectivului, dar că în ciuda acestui mic inconvenient, cei interesaţi pot avea parte de multe lucruri unicat şi deosebite, fiind singurul muzeu din ţară organizat pe vertical.
Muzeul din Cetatea Medievală a Sighişoarei a împlinit în acest an 125 de ani de la deschidere.
„Ziua de 25 iunie 1899 este legată la Sighişoara, de deschiderea muzeului local Sighişoara-Veche, în Turnul cu Ceas. De atunci istoria culturală a Sighişoarei, în ultimii 125 de ani, s-a confundat cu cea a muzeului local. Pornit din iniţiativa medicului Josef Bacon şi având în jur un grup animat de susţinători, dintre care cei mai activi au fost Karl Haldenwang şi Julius Misselbacher, în anii 30 ai secolului XX, aceştia au realizat în jurul ideii de muzeu la Sighişoara un adevărat complex muzeal. Astfel, pe lângă Muzeul Sighişoara Veche mai existau Muzeul de Igienă, Muzeul Etnografic Săsesc, Muzeul şcolar. Independent de această iniţiativă, în anii 40 ai secolului XX, învăţătorul Gheorghe Cernea intenţiona să deschidă Muzeul Etnografic Târnăvean. Din 1951 s-au adunat obiectele muzeale ale acestor instituţii sub titulatura de Muzeul de Istorie Sighişoara. Generaţiile viitoare de muzeografi au reuşit să conserve şi să dezvolte acest patrimoniu, cu toate că presiunea factorului politic al epocii comuniste a fost foarte puternică, iar azi să avem Muzeul de Istorie din Sighişoara organizat în Turnul cu Ceas, singurul muzeu din ţară organizat pe vertical”, a arătat Teşculă.
Muzeul de Istorie din Sighişoara adăposteşte numeroase piese unicat, cum ar fi o machetă a oraşului din 1735 – realizată în 1952 de către Julius Misselbacher, cel care a realizat şi macheta Cetăţii Dacice de la Costeşti – obiecte dacice, cel mai valoros clavicord, ceasul din turn, produse unicate ale breslelor, un muzeul al farmaciei şi multe altele.
De asemenea, în Muzeul din Turnul cu Ceas inclusiv ceasul este unic: figurinele sunt realizate din lemn de tei în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind în mare parte opera unui meşter peregrin, Johann Kirchel, care apare în Consiliului Oraşului menţionat ca ‘Orologus et automotorus’, fiind menţionat ca şi creator al păpuşilor, făcute după ‘un baroc mai ţărănesc’.
Muzeul de Istorie din Sighişoara mai deţine şi alte piese unicat, în fiecare colecţie: una dintre cele mai mari colecţii de obiecte din perioada bronzului, Cultura Wittenberg, din epoca dacică – piepteni dacici făcuţi din os, unici în Transilvania – sau o colecţie de farmacie în care se regăsesc truse medicale – de chirurgie, ginecologică şi una pentru amputaţie de la finele secolului al XVIII-lea.
De asemenea, clavicordul de la Sighişoara, construit în anul 1825 la Biertan, judeţul Sibiu, de către Samuel Maetz, este unicul de valoare din România aflat în perfectă stare de funcţionare.
La expoziţia de bresle, muzeul sighişorean prezintă o serie de obiecte unice care sunt capodopere de meşter, adică obiecte confecţionate de pentru examenul prin care o calfă ajungea meşter.
De asemenea, în colecţia de arme, aflată într-o clădire de la poalele Turnului cu Ceas, muzeul deţine inclusiv arme exotice, cum ar fi armele africane.
În Camera de Tortură, aflată în apropiere, printre alte obiecte de tortură, s-a păstrat şi o piatră de 6 kilograme, care era legată de gâtul celui care era condamnat să stea la stâlpul infamiei din Piaţa Cetăţii, care are o inscripţie în limba germană – „trăieşte creştineşte, fereşte-te de cele rele şi astfel piatra nu-ţi va mai atârna de gât”.
Primăria Sighişoara a susţine că Festivalul Sighişoara Medievală, ajuns la ediţia a 29-a, reînsufleţeşte spiritul medieval, la el acasă şi că, în perioada 26 – 28 iulie, Cetatea Medievală va fi locul unde cavalerii, domniţele şi zânele de odinioară se întâlnesc.
„Anul acesta, aşa cum este firesc, vom avea Festivalul Sighişoara Medievală. Mai mult ca oricând, vom crea un decor de poveste medievală şi în Oraşul de Jos, astfel toţi locuitorii municipiului Sighişoara să simtă că este festival la ei în oraş. Vreau să ne bucurăm cu toţii de un eveniment atât de apreciat şi mai ales atât de aşteptat. Este ediţia cu numărul XXIX, iar porţile Cetăţii Medievale din Sighişoara sunt larg deschise pentru toată lumea. Vom avea programe artistice interactive, concerte şi activităţi pentru toate categoriile de vârstă. Vă aşteptăm să fiţi parte dintr-o poveste medievală autentică, în Cetatea Sighişoarei”, a arătat primarul municipiului Sighişoara, Ioan Iulian Sîrbu, într-un comunicat de presă.
Festivalul Medieval va debuta, vineri seara, cu o paradă a participanţilor, un moment artistic susţinut de actorul Dorel Vişan şi un concert Peregrinii şi va fi structurat pe mai multe secţiuni: muzică, dans, parade, teatru şi ateliere medievale interactive.
Sâmbătă sunt programate lecţii de duel, pedepse medievale şi jonglerii cu foc, iar în ultima zi vor continua demonstraţiile cavalereşti şi melodiile cântate la harpă şi se va încheia cu un concert extraordinar susţinut de Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro.
Evenimentul este organizat de Municipiul Sighişoara sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Margareta Custodele Coroanei Române. AGERPRES