O dioramă spectaculoasă a râului Mureş, care prezintă porţiuni de ecosistem din defileul Topliţa-Deda până la Târgu Mureş, cuprinzând trei arii protejate, care oferă vizitatorului impresia realităţii, a fost amenajată la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Judeţean.
„Dintotdeauna apele curgătoare au reprezentat pentru cei care locuiesc pe malurile acestora o adevărată binecuvântare. Toate speciile, de la plante la animale şi până la oameni, se bucură de beneficiile aduse de ape. Patrimoniul natural atât de bogat şi divers al Mureşului ne-a inspirat în realizarea acestei diorame. De-a lungul râului Mureş există mai multe arii protejate, iar diorama aduce în atenţia publicului trei dintre acestea. Fauna specifică zonelor prezentate vine să completeze peisajul natural caracteristic râului Mureş. În realizarea acestei diorame au fost folosite atât materiale naturale, cât şi replici ale unor specii de plante şi animale. Puteţi admira aici 20 de exemplare de păsări din colecţia muzeului, două specii de mamifere naturalizate, 10 replici de amfibieni şi reptile, 19 specii de peşti (tot replici) şi peste 100 de exemplare de replici de plante superioare”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, cercetătorul ştiinţific Mihaela Sămărghiţan, din cadrul Secţiei de Ştiinţele Naturii.
Potrivit cercetătorului, în primul segment al vitrinei este reprezentată zona Topliţa-Stânceni, unde malurile Mureşului sunt acoperite de pajişti şi păduri de luncă dominate de patru specii de salcie. Pe porţiunea din mijloc a dioramei se continuă segmentele de pădure de luncă, cuprinzând salcie, frasin, plop, apoi zonele cu arbuşti. precum zălog, alun, păducel, călin şi altele.
„Din loc în loc, se întâlnesc insule cu pietriş acoperite cu Calamagrostis pseudophragmites sau trestioară de mal, trestioară de râu. Malurile apei sunt dominate de specii higrofile, cum ar fi rogozuri, pipirig şi pajişti umede. Pe aceste porţiuni, stuful şi papura se întâlnesc frecvent formând pâlcuri dese şi întinse. Cel de-al treilea segment al vitrinei reprezintă un sector mai lent al râului, unde sunt prezente şi specii întâlnite în bălţi semipermanente de pe mal sau în apropierea acestuia, precum otrăţelul de baltă. Prin realizarea acestei expoziţii dorim să oferim o gamă largă de posibilităţi pentru a înţelege mai bine mediul nostru natural şi impactul acestuia asupra vieţii noastre”, a arătat Mihaela Sămărghiţan.
Pe lângă diorama Văii Mureşului Superior, la Secţia de Ştiinţele Naturii există şi o sală a biodiversităţii, care cuprinde o colecţie de entomologie reprezentată prin 78 exemplare de fluturi, între care şi o raritate, precum fluturele Apollo (Parnassius apollo transsylvanicus), şi 100 de insecte.
Tot aici este prezentată şi Colecţia Aves, cu 14 specii de păsări, între care câteva specii rare precum barza neagră şi călifarul alb.
„Putem admira cea mai mare specie de pasăre răpitoare care cuibăreşte pe teritoriul României, codalbul, alături de cea mai mică pasăre din România şi din Europa, auşelul cu capul galben. Se pot observa şi câteva cuiburi şi ouă de păsări – mierlă, silvie mică, raţă mică, piţigoi mare. Mamiferele sunt şi ele reprezentate prin patru specii, veveriţa roşie, dihorul, popândăul şi cârtiţa. Amfibienii şi reptilele impresionează printr-un exemplar de caiman cu bot lat, o specie protejată, nativă în America de Sud, care provine de la Grădina Zoologică Târgu Mureş. Din colecţia de moluşte am ales să prezentăm două exemplare spectaculoase de Cymbium glans, un melc marin exotic răspândit în Atlanticul de Est (Senegal, Angola)”, a afirmat cercetătorul.
Sala dioramelor prezintă şi alte elemente inedite din flora şi fauna judeţului Mureş.
„Exponatele de floră şi faună sunt prezentate într-o manieră modernă, pe principii ecologice – biocenoze, biogrupuri, diorame – cu scopul de a întregi ideea de unitate dintre organism şi mediu şi de a conştientiza publicul de necesitatea protejării mediului. În total, în secţia noastră sunt reprezentate cinci ecosisteme diferite, patru ecosisteme naturale surprinse în cele patru anotimpuri şi un ecosistem antropic, fiecare cu caracteristicile vegetale şi faunistice ilustrate într-o succesiune logică. Avem un ecosistem acvatic, un lac de câmpie, un ecosistem de pajişte de câmpie şi două ecosisteme de pădure, o pădure de foioase şi o pădure de răşinoase. Ecosistemul antropic, un ecosistem urban (parc), ne este poate cel mai familiar dintre toate ecosistemele”, a subliniat Mihaela Sămărghiţan.
Pentru primăvară, Secţia de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş prezintă lacul Fărăgău, o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, adică rezervaţie naturală de tip mixt. Acesta este inclus în situl de importanţă comunitară lacurile Fărăgău – Glodeni (ROSCI0100) şi reprezintă o zonă naturală, cuprinzând luciul de apă, iazul, eleşteul şi terenul dimprejur, care adăposteşte o gamă diversă de vegetaţie higrofilă şi faună specifică turbăriilor şi lacurilor de câmpie.
Pentru vară, muzeul prezintă Câmpia Transilvaniei iar toamna este reprezentată de Rezervaţia naturală Pădurea Mociar, o arie protejată de interes naţional care are stejari cu o vârstă cuprinsă între 400 şi 600 de ani.
Pentru peisajul de iarnă este prezentat un ecosistem de pădure de răşinoase din Parcul Naţional Călimani, în zona Valea Răstoliţa. AGERPRES