Investițiile guvernamentale preferențiale făcute pe baza unor trocuri politice puse la punct de către cei aflați la putere au generat dezvoltarea unor regiuni favorizate și decăderea altora. Astfel, prin lansarea Master Planului General de Transport, realizat la comanda Guvernului României în perioada în care clujenii Emil Boc, respectiv Ioan Rus făceau parte din executiv, întocmit de specialiștii răuvoitori, interesați sau nepricepuți ai firmei AECOM, Aeroportul Transilvania – un aeroport cu tradiții deosebite și cu un trecut remarcabil – a fost exclus de pe harta aeronautică a țării. După lansarea MPGT a urmat declinul. Aeroportul situat la 14,5 km sud-vest de centrul municipiului Târgu Mureș, cu toate că în anii 2011 – 2015 a fost printre primii la numărul de pasageri și la destinații din străinătate, a intrat în dizgrație și stă neutilizat de mai bine de un an.
Momentan se efectuează reconstrucția pistei de 2000 m, care nu a mai putut fi utilizată din cauza gradului ridicat de uzură. Această problemă nu a fost preîntâmpinată și rezolvată din timp, a luat prin surprindere conducerea aeroportului, fapt pentru care s-a sistat activitatea aeroportului de la o zi la alta, inclusiv pe perioada de pregătire și lansare a licitației, care a durat aproape un an. Astfel, din vina autorităților pasagerii mureșeni au avut de suferit pierderi materiale enorme. Pentru cei aproximativ 300.000 de pasageri/an pe care-i deservea aeroportul din Târgu Mureș, dacă luăm în calcul costul transportului până la Cluj Napoca, Sibiu, Timișoara sau București, respectiv cazarea, la valoarea medie totală de 100 RON/pasager, ajungem la suma imensă de 30.000.000 RON/an, aproape cât valorează reconstrucția pistei. Acești bani au fost luați din buzunarele pasagerilor. Cine ne va plăti despăgubirile?
Performanțele ”deosebite” menționate mai sus se datorează – pe lângă ”sprijinul guvernamental marca Boc&Rus” – slugărniciei politicienilor mureșeni, printre care se numără fostul președinte al Consiliul Județean Mureș, Ciprian Dobre (PNL), precum și întreaga echipă de coaliție PSD – UDMR. Această slugărnicie se manifestă și în prezent la toți politicienii mureșeni din consiliile locale și județene, precum și în parlament. Înțelegerile politice meschine făcute la nivel central prescriu toate interesele evidente ale comunităților locale, cum ar fi dorința celor din județele Mureș, Harghita, Covasna, Bistrița și Alba de a avea un aeroport funcțional la Târgu Mureș.
Previziunile sunt și mai sumbre, deoarece în planurile de dezvoltare prevăzute de Master Plan Aeroportul Transilvania este clasificat la cele regionale mici, nu are asigurat fonduri de dezvoltare pentru prelungirea pistei decât până la 2200 m, iar perioada de implementare este îndepărtată, peste 5 – 10 ani. Este ușor de prevăzut, că astfel, până când se va realiza investiția de la Aeroportul Transilvania, aeroporturile din Cluj Napoca și Sibiu, și eventual cel din Brașov, se vor dezvolta și mai mult, iar având în vedere distanța relativ mică între aceste localități, se va ajunge la situația ”peștele mare înghite pe cel mic”.
Așadar, singura cale de supraviețuire a Aeroportului Transilvania și de recuperare a pierderilor economice suferite în ultimele decenii de județul Mureș, mai ales în comparație cu județele Cluj, Sibiu și Brașov, este dezvoltarea acestuia la nivelul unui aeroport internațional, prelungirea pistei la 3000 m, creșterea și diversificarea traficului aerian, finalizarea proiectelor de autostradă și de centuri ocolitoare ale localităților afectate de traficul rutier, conectarea sistemelor de infrastructură între ele (transport rutier, aerian și feroviar), asigurarea condițiilor necesare pentru atragerea investitorilor.
Master Planul General de Transport (MPGT):
2014 – MPGT-ul odios, realizat de AECOM. La paginile 20 – 22 este clasificarea aeroporturilor. Deși Aeroportul Transilvania s-a situat pe locul 4 național la numărul de pasageri, a fost clasificat la ultimele locuri, la categoria aeroporturilor regionale mici. MPGT 2014
2015 – Memorandumul la MPGT. La paginile 8 – 11 se află analiza traficului aerian, iar la pagina 34 se precizează că aeroportul din Cluj Napoca are preconizat o investiție de 10 ori mai mare (131 milioane EUR), ca la cel din Târgu Mureș (14 milioane EUR). Memorandum MPGT 2015
2016 – MPGT-ul actualizat, anexa la HG. 666 din septembrie 2016. La paginile 500 – 514 se află analiza aeroporturilor din România, Aeroportul Transilvania aflându-se la cele regionale. La paginile 536 – 538 se precizează investițiile de efectuat. Prelungirea pistei este de numai până la 2200 m, astfel, Târgu Mureșul va avea cea mai scurtă pistă dintre cele aflate în zonă. La pagina 561 se află tabelul investițiilor la nivel național. Monitorul Oficial MPGT 778bis 2016.
zsomborferencz.ro
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.