Şeful guvernului ungar a declarat că, deşi actuala estimare electorală este favorabilă, nu ar fi mulţumit cu acest rezultat, întrucât în anul 2022 candidaţii coaliţiei de guvernare au câştigat în 87 de circumscripţii.
„De ce am accepta mai puţin în 2026? Nu vom accepta mai puţin” – a subliniat Orbán.
Premierul a precizat că acest discurs, la Băile Tuşnad, este gândit ca unul de încheiere de ciclu, însă intenţionează ca anul viitor, în acelaşi loc, să rostească un discurs de deschidere de ciclu. Acesta a pus accent pe impactul alegerilor asupra vieţii maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, afirmând că „întotdeauna se poate alege între două destine”. Vikor Orbán a declarat că crezul opoziţiei maghiare dirijată de la Bruxelles a fost deja exprimat atunci când au afirmat că Oradea este pământ românesc. Noi reprezentăm contrariul acestei poziţii: noi spunem că statul are graniţe, naţiunea însă nu are. De aceea se poate conta întotdeauna, pe guvernul naţional. Vom lupta pentru maghiari, pentru dumneavoastră, şi vă cer să luptaţi şi dumneavoastră pentru propriul viitor – a afirmat premierul.
Acesta a subliniat că democraţia înseamnă „că fiecare alegere este deschisă; aceasta este frumuseţea, dar şi pericolul ei”. „Cine doreşte garanţii pentru victorie, a greşit adresa”, pentru că rezultatul va fi decis de alegători”, a adăugat prim-ministrul.
Referindu-se la discuţiile recente purtate cu omologul său român, Ilie Bolojan, Viktor Orbán a declarat că există şanse de cooperare dacă România va reuşi să depăşească situaţia economică dificilă în care se află.
Acesta a menţionat că Ilie Bolojan este al 24-lea prim-ministru român cu care colaborează şi a adăugat că stabilitatea sistemului politic românesc nu este dată de şefii de guvern, ci de preşedinţii statului. Premierul ungar a subliniat că actualul prim-ministru român este un „politician de categorie grea”, originar din Oradea, „care funcţionează în acelaşi sistem de coduri şi model cultural ca noi”. În acelaşi timp, l-a descris pe Bolojan drept un patriot român care va lupta pentru interesele naţionale, dar care „îşi doreşte şi succese comune româno-maghiare”, este interesat de ele şi va acţiona în acest sens.
Referindu-se la interdicţia aplicată în Ungaria trupei Kneecap, descrisă de premier drept „formaţie rock antisemită şi apologetă a terorismului”, Viktor Orbán a afirmat că este esenţial ca Ungaria să rămână o insulă a libertăţii şi păcii într-o lume răvăşită, unde nimeni nu poate fi agresat – nici măcar verbal – din cauza originii sau religiei sale. Acesta a adăugat că organizatorii Festivalului Sziget „ar fi trebuit să aibă atâta minte” încât să nu invite această formaţie şi să nu pună Ungaria într-o asemenea situaţie.
Premierul a anunţat înfiinţarea Cercurilor Civice Digitale, afirmând că „este nevoie de o forţă civică digitală”. Acesta a comunicat că primul astfel de cerc a fost deja creat, iar la finalul discursului său va fi lansat şi site-ul acestuia, care oferă toate informaţiile necesare.
Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat că aceste cercuri civice digitale au importanţă electorală, dar semnificaţia lor depăşeşte cu mult acest cadru. „Comunitatea noastră de dreapta, civică, creştin-conservatoare şi naţională trebuie să facă ceva în spaţiul virtual. Astăzi, acest spaţiu este ostil – şi nu este bine aşa” – a explicat Orbán Viktor.
Cei care îşi asumă „convingeri civice, neprogresiste şi neliberale” sunt atacaţi, ridiculizaţi şi umiliţi – iar împotriva acestui lucru trebuie luate măsuri. Trebuie să construim în spaţiul digital un contrabalans la cultura demolării – a declarat premierul.
Acesta a amintit că, pentru a combate agresiunea digitală venită din partea Partidului Tisza, a fost creat anterior, în spaţiul online, Clubul Luptătorilor – o iniţiativă importantă, dar lupta nu este pentru toţi. „Avem nevoie de multe cercuri civice digitale” – a explicat Viktor Orbán.
Totodată, premierul a afirmat că aceste cercuri au şi o importanţă în ceea ce priveşte suveranitatea naţională, pentru că globaliştii, cei de stânga şi promotorii războiului, deja îşi fac de cap în spaţiul digital. „Şi noi avem nevoie de o descălecare digitală – trebuie să ne construim sistemul imunitar, sursa noastră morală de cod, algoritmul nostru naţional” – a precizat prim-ministrul.
Acesta a declarat că Ungaria trebuie să se pregătească pentru a rămâne în afara războiului, iar pentru aceasta trebuie să întreţină relaţii bune cu toate centrele de putere din lume. Este esenţial ca fiecare mare putere să fie interesată economic şi financiar în succesul Ungariei, astfel încât nimeni să nu fie interesat de distrugerea sau slăbirea ţării.
Condiţia rămânerii în afara războiului este să avem forţa de a ne apăra – a subliniat premierul, adăugând că „mai sunt lucruri de făcut, deşi cheltuielile pentru apărare au ajuns deja la 1 750 de miliarde de forinţi (4,41 miliarde euro)”.
Viktor Orbán a subliniat importanţa superiorităţii în resursele umane. Potrivit acestuia, în Uniunea Europeană, Ungaria cheltuieşte astăzi cel mai mult pentru educaţie, raportat la PIB , cu siguranţă în domeniul învăţământului superior. De asemenea, Ungaria este lider regional în formarea profesională. Trei universităţi din Ungaria se află în primele două procente la nivel mondial, iar alte nouă în topul primelor cinci procente.
Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat că politica externă şi strategia naţională a Ungariei trebuie să urmărească echilibrul, dacă vrem să trăim deceniile următoare ca naţiune, ca naţiune maghiară”.
În concluzie, Viktor Orbán a declarat că umbrele ameninţătoare ale unui război mondial sunt deja vizibile, iar războiul european este o realitate. „Nu va fi un război european – el există deja”, a afirmat premierul, referindu-se la războiul dintre Rusia şi Ucraina ca la un conflict de natură europeană.
Potrivit evaluării sale, politica occidentală descrie conflictul ruso-ucrainean ca o confruntare între democraţii şi regimuri autoritare, însă în realitate apropierea Ucrainei de Occident a dus la dezechilibrarea raportului de forţe dintre Vest şi Rusia. Premierul ungar a afirmat că prin încercarea de a atrage Ucraina sau de a sprijini aceste demersuri, Occidentul a declanşat o spirală a războiului.
Acesta a subliniat că doar amatorii consideră că este un lucru firesc ca NATO sau UE să susţină integrarea occidentală a Ucrainei, pentru că „orice astfel de mişcare rupe echilibrul de putere, iar pentru partea adversă, aceasta este o chestiune existenţială – ceea ce provoacă reacţii imediate.
Viktor Orbán a afirmat că din această situaţie rezultă o lecţie importantă pentru Vest: războiul poate fi declanşat şi de o intenţie bună, dacă aceasta apare în locul greşit, în momentul greşit şi în modul greşit.
Politicianul a amintit că fostul cancelar german Helmut Kohl a dat dovadă de geniu politic atunci când a gestionat procesul reunificării Germaniei la timpul potrivit, în locul potrivit şi în modul potrivit. În schimb, apropierea Ucrainei de Occident a fost prezentată într-un moment greşit, în locul greşit şi într-un mod greşit, ceea ce – potrivit premierului ungar – a dus în cele din urmă la izbucnirea războiului.
Acesta a declarat că Uniunea Europeană a decis să participe la război şi că, chiar dacă Statele Unite se retrag, Bruxelles-ul va continua să sprijine Ucraina. În opoziţie cu această decizie, Viktor Orbán a afirmat că „Ungaria a decis să nu intre în război”.
„Uniunea Europeană a decis că pentru a atrage Ungaria în război trebuie instaurat în ţară un guvern pro-ucrainean şi pro-Bruxelles. Aceasta este astăzi ecuaţia de bază a politicii interne ungare. Noi însă am decis să nu permitem accesul la guvernare nici al Partidului Tisza, nici a Convenţiei Democrate (DK), pentru că dorim un guvern naţional şi partizan al păcii” – a declarat Viktor Orbán.
Acesta a numit proiectul de buget al Uniunii Europene pentru următorii şapte ani un buget de război, argumentând că, potrivit cifrelor prezentate, 20% din fonduri ar fi direcţionate către Ucraina, iar restul nu ar fi utilizat pentru dezvoltare sau agricultură, ci pentru pregătiri de război.
Premierul a declarat că Ungaria nu este interesată de un buget de război, ci susţine un buget care promovează pacea şi dezvoltarea. Din acest motiv, ţara sa nu acceptă nici măcar ca punct de plecare în negocieri proiectul de buget prezentat.
Viktor Orbán a cerut o schimbare de conducere la nivelul Uniunii Europene, deoarece, în opinia sa, actuala conducere a plasat UE pe o traiectorie forţată care duce la un război comercial ce nu poate fi câştigat. Acesta a rezumat astfel: Bruxelles-ul se pregăteşte de un război comercial sau rece cu Statele Unite şi China, în timp ce se află în război fierbinte cu Rusia, şi, totodată, doreşte să-şi prelungească şi să-şi adâncească implicarea în conflictul din Ucraina.
Politicianul a adăugat că, potrivit convingerii sale, această politică contravine intereselor statelor membre şi nici majoritatea cetăţenilor europeni nu o susţin.
Premierul a amintit că, în ultimii 10 ani, Marea Britanie a fost lăsată să iasă din UE, iar acum se doreşte aderarea Ucrainei, ceea ce este „o nebunie economică”, dar „are o logică”: Marea Britanie este o ţară suveranistă şi nu ar accepta niciodată crearea unui stat federal numit Statele Unite ale Europei, pe când Ucraina ar face-o.
Viktor Orbán a subliniat că strategia naţională a Ungariei pleacă de la ideea că în 1920 a fost consfinţită înfrângerea Ungariei, iar duşmanii ţării au decis că Ungaria va fi mică şi săracă.
„Noi suntem în politică pentru a schimba acest destin – iar esenţa strategiei noastre naţionale este ca Ungaria să devină mare şi bogată. Aceasta este inima strategiei naţionale ungare”, a declarat prim-ministrul.
Premierul a afirmat că strategia naţională ungară trebuie să răspundă, printre altele, şi la întrebările: de unde vor fi oameni, materii prime, energie, capital, cunoştinţe, precum şi cum va fi capabilă Ungaria să se apere singură şi cum poate evita excluderea din deciziile internaţionale?
Acesta a continuat afirmând: „Nu ne pregătim pentru import de populaţie”, avem nevoie de o naţiune favorabilă familiilor.
Şeful guvernului a vorbit şi despre migraţie, subliniind că din această cauză viitorul aparţine Europei Centrale.
Acesta a declarat că, spre vest de Ungaria, ţările s-au transformat ireversibil în societăţi mixte, cu o pondere în creştere a populaţiei musulmane, iar în marile oraşe, într-un orizont previzibil, musulmanii vor deveni majoritari, procesul de înlocuire a populaţiei fiind în curs.
Viktor Orbán a adăugat că Europa rămâne în continuare o destinaţie pentru migraţie, iar în momentul în care şi Africa se va pune cu adevărat în mişcare, Occidentul, având în corpul său deja o societate modelată de o migraţie de asemenea amploare, nu va fi capabil să se apere.
Premierul a apreciat că în sistemul instinctual al occidentalilor, creştinismul şi existenţa naţională nu mai sunt legate. Potrivit acestuia, occidentalii nu au mai avut experienţa ca odată cu pierderea creştinismului, să-şi piardă şi existenţa ca naţiune – din anul 732, de la bătălia de la Poitiers, nu s-a mai întâmplat aşa ceva cu ei.
În schimb, Constituţia Ungariei recunoaşte rolul păstrător de naţiune al creştinismului, a subliniat prim-ministrul
Dacă ne putem întări prezenţa acolo unde suntem, depinde doar de noi şi de tineri. I-am învăţat oare că, dacă sunt maghiari, au o misiune? Iar misiunea este: să păstreze ceea ce avem, să dobândească ceea ce ne lipseşte, dar de care avem nevoie, şi să spună NU la ceea ce nu ne trebuie – a concluzionat Viktor Orbán.
Întrebat ce ar face în calitate de preşedinte al Comisiei Europene, Viktor Orbán a menţionat restabilirea echilibrului dintre competenţele statelor membre şi cele ale Uniunii Europene, prin restituirea atribuţiilor luate, precum şi începerea construirii „Europei cercurilor concentrice”. Scopul ar fi ca fiecare naţiune să poată decide la care parte a construcţiei europene doreşte să adere, a explicat prim-ministrul.
Asta nu se va menţine, ci se va dezintegra, va decădea, se va destrăma. Se tensionează rosturile. Nu îi acceptăm pe cei care ar trebui – cum sunt sârbii şi alţi slavi din sud – şi îi acceptăm pe cei care nu ar trebui, cum sunt ucrainenii. I-am lăsat să plece pe britanici, deşi n-ar fi trebuit. Ar trebui cumva să-i reconectăm, a afirmat Orbán.
Premierul consideră că problema construcţiei europene este că „nu putem crea o formulă în care toate naţiunile să se simtă în mod egal confortabil, bine şi fericite”.
Printre grupările posibile, a menţionat domeniile securităţii, liberei circulaţii, „portofelului comun” – adică zona euro – şi ale instituţiilor constituţionale.
Viktor Orbán a accentuat că în ce priveşte cooperarea în materie de securitate, inclusiv cea energetică, ar putea fi implicate Ucraina şi Turcia, subliniind că Ungaria nu doreşte Statele Unite ale Europei.
Construirea Europei pe baza cercurilor concentrice este singura şansă de a salva Uniunea Europeană – a afirmat premierul – altfel, ea se va destrăma, se va dezintegra şi se va orienta spre puncte externe de referinţă, precum Marea Britanie. Politicianul de la Budapesta a adăugat că acest lucru nu se va manifesta ca un colaps brusc, ci prin neimplementarea deciziilor. Aşa merge: tot mai multe decizii, tot mai puţină aplicare, iar tot sistemul se blochează, a afirmat acesta.
Din perspectiva construcţiei naţionale, premierul a numit o realizare majoră faptul că un tânăr de 18 ani sau mai mult poate decide să aibă propria locuinţă. Viktor Orbán a subliniat că Ungaria este prietenoasă faţă de familie, asigură de fapt un parcurs de viaţă: începe cu creditele pentru muncă sau studii, continuă cu sprijin pentru achiziţia unei locuinţe, scutirea de impozit pe venit până la 25 de ani – sau până la 30 de ani pentru femeile cu copii –, sprijin pentru familii, deduceri fiscale, „şi acest drum te însoţeşte până la finalul vieţii”.
Răspunzând unei întrebări, Viktor Orbán şi-a exprimat convingerea că, dacă nu anul viitor, atunci în timpul vieţii sale va veni momentul în care echipa naţională de fotbal a Ungariei va juca o finală de Campionat Mondial.
Întrebat cine este modelul său, Viktor Orbán a răspuns: „Sunt încă la început, nu mi-am ales unul”.
Sursa: MTI