Prim-ministrul s-a adresat publicului adunat în faţa scenei în aer liber “Petőfi” şi a subliniat: “Astăzi, Ungaria, poporul ungar şi Guvernul ungar se luptă ca să putem reveni de pe această cale greşită, pe traiectoria normală care ne va duce până în 2030”. În opinia sa, acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul lunii iulie 2024.
Viktor Orbán speră că atunci va putea anunţa că, în Ungaria, creşterea economică este din nou semnificativă, creditarea bancară este din nou puternică şi că Ungaria a revenit pe o traiectorie de dezvoltare cu mult peste media europeană.
Prim-ministrul a mai spus că în 13 ani, performanţa generală a economiei ungare s-a triplat, de la 27 000 de miliarde de forinţi (71,17 miliarde euro), la 80 000 de miliarde de forinţi (210,88 miliarde euro) şi, până în anul 2030, obiectivul Ungariei este să aibă un PIB de 160 000 de miliarde de forinţi (421,76 miliarde euro).
Acesta a adăugat că noul sistem economic, pe care Guvernul ungar îl clădeşte de 13 ani, “s-a angrenat şi a funcţionat bine”. Suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte obiectivele noastre în timp. În anul 2010, dezvoltarea Ungariei se situa la 66% faţă media europeană, în anul 2022 ne situam la 78%, iar în anul 2030 “dorim să ne situăm” în intervalul 85-90%.
Dependenţa de importurile de energie a Ungariei este planificată să scadă, în prezent este de 28%, iar până în 2030, cu centrala nucleară Paks 2 şi dezvoltările reţelei de centrale electrice solare, “vrem să ajungem ca importurile de energie electrică să fie zero”, a explicat Viktor Orbán. Guvernul ungar va cheltui 11 500 de miliarde de forinţi (30,31 miliarde euro) în acest sens.
Enumerând realizările, acesta a afirmat că, în anul 2010, gradul de ocupare a forţei de muncă a fost de 62%, în prezent este de 77%, iar ţinta este de 85%, până în anul 2030.
În ceea ce priveşte dezvoltarea universităţilor, politicianul a explicat că, în anul 2010, nicio universitate din Ungaria nu se afla în primele 5% dintre universităţile lumii, dar, de anul trecut, sunt deja 11.
Potrivit evaluării lui Viktor Orbán, şi apărarea începe să se redreseze, iar Ungaria este unul dintre puţinele state membre NATO care este capabil să aloce cel puţin 2% din PIB-ul său anual în acest scop.
De asemenea, guvernul ungar se descurcă bine în ce priveşte programul său de unificare naţională planificat până în anul 2030, după ce a crescut de 10 ori resursele alocate, faţă de anul 2010.
Referindu-se la zecile de naţionalişti români care protestau la intrarea în tabără, dar care au fost ţinuţi la distanţă de poliţie, Viktor Orbán şi-a început discursul spunând: “Noi am ajuns aici trecând printre oşti române, dar mai degrabă am dori să le vedem ca pe un comitet de primire”, pentru că “în lupta noastră europeană pentru creştinism, noi, creştinii latini fără putere vom avea nevoie şi de ortodoxia românească”.
Acesta a declarat că a primit un ghid de la Ministerul Afacerilor Externe român în care scrie despre ce nu trebuie să spună, despre ce şi cum să vorbească, şi acesta este “un document oficial de stat”, a adăugat şeful executivului de la Budapesta.
Acesta a subliniat că a fost sfătuit să nu vorbească despre nimic ce ar putea atinge sensibilităţile româneşti, cum ar fi simbolurile naţionale.
“Despre asta nu voi vorbi, însă îi salut pe prietenii noştri care au venit cu steaguri maghiare şi secuieşti”, a declarat politicianul.
Acesta a mai precizat că nu poate vorbi despre drepturile colective ale minorităţilor.
“Nici despre asta nu voi vorbi, ci doar afirm că ele există şi ar trebui să le aibă maghiarii care trăiesc aici”.
Premierul ungar a adăugat că i s-a scris şi să nu vorbească despre unităţi administrativ-teritoriale inexistente în România. Probabil s-au referit la Transilvania şi Ţinutul Secuiesc, “dar nu am susţinut niciodată că acestea ar fi fost unităţi teritoriale româneşti”, a afirmat Viktor Orbán.
Acesta a subliniat că sunt unele lucruri despre care poate vorbi, dar nu le poate denigra, cum ar fi valorile occidentale. Astăzi, valorile occidentale înseamnă trei lucruri: migraţia, LGBTQ şi războiul, dar “nu trebuie să le discreditezi, ele se discreditează singure”, a spus prim-ministrul.
Acesta a precizat că trebuie să evite şi “accentele xenofobe ale unei abordări revizioniste a migraţiei”, care este ca o “călătorie comunistă în timp”.
Viktor Orbán a subliniat că, dacă preşedintele României vine în Ungaria şi ţine un discurs, “noi nu-i vom impune ce poate să spună şi despre ce”. Acesta a precizat că românii ar trebui să ţină cont de faptul că “Ungaria susţine pe deplin cea mai mare ambiţie naţională actuală a României, aderarea la Schengen”, şi că prioritatea programului preşedinţiei ungare a UE, în anul 2024, este obţinerea aderării României la Schengen.
Premierul ungar a menţionat că România are un nou prim-ministru, al 20-lea omolog român în funcţie, “un nou prim-ministru este o nouă şansă, poate că va ieşi ceva bun pentru amândoi”.
Acesta a subliniat că, timp de 80 de ani, după cel de-al Doilea Război Mondial, a existat un echilibru de putere în lume şi “a constat în două perioade pentru noi, ungurii”. Prima a durat 45 de ani, când “anglo-saxonii ne-au dat comuniştilor sovietici, paranteză: atunci nu erau atât de mofturoşi cu ruşii cum sunt în prezent”, şi a doua perioadă, de 33 de ani, până în prezent, când “am fost liberi să trăim fără ocupaţie militară, fără Uniunea Sovietică şi fără comunişti”, a explicat premierul.
Timp de 80 de ani, echilibrul mondial nu a fost perturbat, deoarece Uniunea Sovietică a fost scoasă din istorie, fără război, a subliniat Viktor Orbán. Dar, acum, China a răsturnat echilibrul mondial, a adăugat acesta.
În opinia sa, actualele evoluţii politice mondiale, fie că este vorba de dezvoltarea economică, tehnologică sau de puterea militară, sunt în favoarea Asiei şi a Chinei.
“China se află în faţa noastră în ţinută de superputere”, a explicat Orbán. Are un crez civilizaţional, este centrul universului, are o viziune pentru a face din nou China măreaţă, are un program pe termen mediu pentru a restabili dominaţia în Asia, care exista înainte de venirea Occidentului.
Cea mai importantă întrebare, în opinia premierul ungar, este dacă poate fi evitată o ciocnire între China şi Statele Unite. Acesta a apreciat că războiul nu este inevitabil, în opinia sa, însă, “adevărul este că e treaba băieţilor mari. Nouă nu ni se împart cărţi în acest joc”.
“Tot ce putem spune este că ar trebui să se facă ceva ce nu s-a mai făcut până acum, oamenii mari ar trebui să accepte că există doi sori pe cer (…). Părţile aflate pe poziţii opuse ar trebui să se recunoască reciproc ca părţi egale, indiferent de raportul actual de forţe”, a explicat Orbán. În acelaşi timp, a avertizat că stabilirea unui nou echilibru va dura o generaţie, iar ungurii vor trebui să contureze planuri naţionale în acest “timp mondial”.
Referindu-se la situaţia Uniunii Europene, Victor Orbán a afirmat că putem avea impresia că este chinuită de anxietate şi că se simte încolţită.
Acesta a subliniat că lista ţărilor întocmită de Fondul Monetar Internaţional indică faptul că, până în anul 2030, Marea Britanie, Italia şi Franţa, care se află încă în primele 10 ţări, vor ieşi din top 10, iar Germania, care este acum pe locul patru, va aluneca înapoi pe locul 10.
Orbán a comparat UE cu un campion de box îmbătrânit care îşi etalează centurile de campion, dar nu mai doreşte să urce în ring. Din toate astea, rezultă o izolare într-un ghetou economic, politic şi cultural”, a spus politicianul.
Acesta a mai afirmat că s-a făcut o “încercare de separare” a Rusiei, sancţiunile de război au fost folosite pentru a izola Rusia de economia europeană. Dar este ineficientă deconectarea Europei de energia rusă, deoarece Rusia nu poate fi deconectată de restul lumii.
“Materiile prime ruseşti sunt cumpărate de altcineva, iar noi suferim din cauza inflaţiei creată de război şi ne pierdem competitivitatea”, a explicat premierul. Acesta a precizat că, înainte de războiul cu Rusia, importurile de gaze naturale şi ţiţei ale UE erau de 300 de miliarde de euro, iar anul trecut au fost de 653 de miliarde de euro, aşa că, astăzi, Europa vrea să concureze plătind pentru energie de două ori mai mult decât plăteşte acum restul lumii, la acelaşi preţ ca în perioada antebelică.
Orbán a subliniat că marile companii europene nu vor să se detaşeze. 8,5% din cele mai mari 1400 de companii occidentale s-au retras din Rusia, 88% din companiile farmaceutice, 79% din industria minieră europeană, 70% din companiile energetice şi 77% din companiile lor de producţie au rămas în Rusia şi plătesc 3,5 miliarde de dolari în bugetul Rusiei.
Acesta a identificat celălalt proces european major ca fiind lupta dintre federalişti şi suveranişti, în care Ţările Grupului de la Visegrád (V4), suveraniste, au fost lăsate, după Brexit, să se descurce singure împotriva germanilor şi francezilor federalişti.
Potrivit lui Orbán, federaliştii duc la îndeplinire o tentativă de excludere, au declarat deschis că doresc o schimbare de guvern în Ungaria, “şi au finanţat opoziţia ungară cu toate mijloacele de corupţie politică”.
“Ei fac acum acelaşi lucru în Polonia, şi amintiţi-vă cum au încercat să împiedice victoria dreptei lui Meloni”.
Premierul a declarat că speră ca, în urma alegerilor din 2024 pentru Parlamentul European şi, ulterioar, a redistribuirii puterii, “să existe un echilibru de putere mai favorabil pentru noi, în Europa”.
Federaliştii au lansat un atac împotriva celor patru din V4 “şi putem vedea cu toţii rezultatul: în esenţă, cehii au dezertat, Slovacia se clatină, doar polonezii şi ungurii rezistă”. Există şanse ca tabăra suveranistă să crească, în Italia un astfel de guvern s-a format, “se mişcă ceva şi în Austria, iar mâine vor avea loc alegeri în Spania”, a mai adăugat prim-ministrul ungar.
Acesta a mai explicat că cel mai important lucru pentru Ungaria este că “trebuie să fim în clar cu noi înşine” şi să ne ţinem de calea “pe care am pornit în 2010, după 20 de ani de turbulenţe de la schimbarea regimului”. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că “avem o nouă eră, care are atât fundamente spirituale, cât şi economice”, a declarat prim-ministrul ungar.
Viktor Orbán a subliniat că baza spirituală este rezumată în Constituţia Ungariei. Potrivit acestuia, Constituţia ungară se bazează pe premisa că “există un loc care este al nostru, este casa noastră”, există o comunitate “care este a noastră, aceasta este naţiunea noastră” şi există un “mod de viaţă care este al nostru, iar aceasta este cultura şi limba noastră”, a explicat premierul. Prin urmare, punctul de plecare spiritual din constituţie poate fi exprimat astfel: “Cele mai importante lucruri din viaţa omului sunt cele care nu pot fi dobândite singure”, a afirmat acesta.
Şeful executivului de la Budapesta a subliniat că pacea, familia, prietenia, legea şi spiritul comunitar, chiar şi libertatea, nu pot fi obţinute de unul singur, deoarece “omul care este singur nu este liber, ci singuratic”. Toate lucrurile bune din viaţă se bazează pe cooperarea cu ceilalţi, iar, “dacă acestea sunt cele mai importante lucruri ale vieţii”, ele trebuie să fie protejate de societate şi de sistemul juridic, a precizat acesta.
Viktor Orbán a declarat că aceste lucruri comune apar în viaţa individului sub forma unor legături şi, “de aceea, Constituţia ungară este o constituţie a legăturilor, care caută să întărească aceste legături şi, prin urmare, se bazează pe o cultură a consolidării”. Pe de altă parte, constituţiile liberale nu caută să întărească, ci să respingă ceva în numele libertăţii individuale, a adăugat politicianul.
Constituţia ungară “întăreşte locul, în care şi copiii noştri vor trăi, ca fiind patria noastră, întăreşte masculinitatea şi feminitatea noastră, pentru că asta este ceea ce numim familie, şi, de asemenea, întăreşte graniţele noastre, pentru că astfel putem decide cu cine vrem să trăim împreună”, a precizat premierul.
Acesta a subliniat că, în anul 2011, “nu am luat o decizie greşită” când “am creat o constituţie naţională creştină diferită de alte constituţii europene”, pentru că de atunci “avem pe capul nostru criza migraţiei, care în mod evident nu este ceva ce poate fi abordat pe principii liberale, şi avem o campanie LGBTQ, care s-a dovedit a fi ceva ce poate fi combătut doar pe o bază comunitară, de protecţie a copiilor”.
Prim-ministrul a declarat că Uniunea Europeană respinge moştenirea creştină, determină înlocuirea populaţiei prin migraţie şi duce o campanie împotriva naţiunilor europene care favorizează familia. În Europa s-a creat o clasă politică care nu răspunde de nimic şi care nu are nici convingeri creştine, nici democratice, aşa că, “nu avem de ales, iubim Europa, Europa este a noastră, dar totuşi trebuie să luptăm”, a afirmat acesta.
Viktor Orbán a concluzionat că Europa de astăzi şi-a creat propria clasă politică, care nu trebuie să dea socoteală, nu mai are convingeri nici creştine, nici democratice, iar guvernarea federalistă în Europa a condus la un imperiu care nu mai are de dat socoteală.
“Nu ne dorim ca toată lumea să aibă aceeaşi credinţă, nu ne dorim ca toată lumea să aibă aceeaşi viaţă de familie sau să participe la aceleaşi sărbători, dar insistăm asupra faptului că avem o casă comună, o limbă comună, o viaţă publică comună, o cultură comună şi că aceasta este baza securităţii, libertăţii şi prosperităţii ungurilor şi, prin urmare, trebuie să le protejăm cu orice preţ”, a declarat politicianul.
Ungurii nu vor face compromisuri, nu se vor retrage în Europa, vor insista asupra drepturilor lor, nu vor ceda şantajului politic sau financiar – a spus.
În rezumatul discursului său, premierul ungar a declarat că sarcinile sunt: “să fim isteţi în marile probleme ale lumii, să clădim legături în economia mondială, să luptăm în dezbaterile UE, să perseverăm în chestiuni intelectuale şi să rămânem fermi în unificarea naţională”.
“Dumnezeu este mai presus de noi toţi! Ungaria înainte de toate! Hai, Ungaria, hai, ungurii!”, şi-a incheiat discursul Viktor Orbán.
Sursa: MTI