La începutul lunii iulie 1975, zile la rând a plouat fără întrerupere în majoritatea judeţelor ţării noastre, cele mai afectate zone fiind centrul şi sudul României, dar şi cele din est, unde apele râurilor au ieşit din matcă şi au produs inundaţii catastrofale. Dunărea a reprezentat un pericol pentru toate judeţele riverane timp de două săptămâni.
Inundaţiile s-au produs chiar în perioada în care majoritatea unităţilor agricole din ţară aveau în atenţie recoltarea cerealelor păioase, în special a grâului. Pentru a nu se pierde recolta, s-a recurs la combine pe şenile, chiar la recoltarea manuală, cu secera, şi uscarea ulterioară a boabelor de grâu – cu precădere în judeţele din Bărăgan şi în alte zone de câmpie ale ţării.
Ziarul „Romania liberă” din 4 iulie 1975 scria că în judeţul Sibiu se sapă şanţuri şi rigole pentru scurgerea apelor, s-au instalat motopompe „care lucrează ziua şi noaptea”, iar în câmpia Banatului se iau măsuri de primă urgenţă pentru salvarea recoltei, pentru „evacuarea apei de pe semănături şi culturile prăşitoare”.
Inundaţii în judeţul Sibiu, 9 iulie 1975.
Foto: (c) CORNEL MOCANU /Arhiva istorică AGERPRES
Pod avariat de inundaţii în judeţul Mureş, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Pod avariat de inundaţii în judeţul Mureş, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Ploile căzute în cantităţi deosebit de mari au provocat creşterea debitelor, peste valorile de inundaţie, pe râurile Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Buzău, Târnave, Arieş, Mureş, Olt. Tot ziarul „România liberă” din 4 iulie anunţa că au fost inundate oraşele Sighişoara, Târgu Mureş, dar şi că „ostaşi şi membri ai gărzilor patriotice au muncit toată noaptea pentru a preîntâmpina ruperea unui mal al Oltului, ceea ce ar fi dus la inundarea hidrocentralei Govora”. Deja erau avariate reţele de medie tensiune în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Argeş, Olt, Vâlcea, Braşov, Mureş, Harghita, Ilfov, Teleorman, Sibiu, Alba, Cluj.
Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
În 4 iulie, „Buletinul Oficial” nr. 69 a publicat Decretul prezidenţial nr. 145 prin care s-a instituit „stare de necesitate pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România pentru prevenirea inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora”, emis de Consiliul de Stat (de la acea vreme). În decret se preciza că în toate judeţele şi localităţile, autorităţile locale trebuie să ia măsuri „în vederea prevenirii revărsării apelor, apărării avutului obştesc şi personal, împotriva pagubelor pricinuite de inundaţii”, că „trebuie să fie în permanenţă la post şi să acţioneze în modul cel mai operativ pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin prin lege, în asemenea situaţii”, iar „unităţile militare, unităţile Ministerului de Interne, formaţiunile gărzilor patriotice (…) să acţioneze în conformitate cu ordinele pe care le vor primi”. Acelaşi decret sublinia: „În întreaga agricultură se vor lua măsuri imediate pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor şi salvarea recoltei. De îndată ce se vor crea condiţii favorabile se va trece cu toate forţele la strânsul recoltei, fiind obligatorie participarea tuturor locuitorilor de la sate, indiferent de domeniul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea”, potrivit site-ului http://legislatie.just.ro/.
„Ministerul Sănătăţii a iniţiat o serie de acţiuni de urgenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor sau apariţiei de epidemii în zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Astfel, în judeţele afectate, la spitale şi staţiile de salvare, au fost dublate gărzile şi echipele de intervenţie, s-a asigurat sporirea stocurilor şi concentrarea unor rezerve suplimentare de medicamente, materiale dezinfectante şi insecticide”, anunţa o ştire AGERPRES din 4 iulie.
Ziarul „Scânteia” din 4 iulie informa că „toate râurile din judeţul Braşov au crescut, revărsându-se peste maluri şi inundând suprafeţe de teren, localităţi, căi de comunicaţie” şi că „spre aceste zone au fost îndreptate forţe speciale, inclusiv forţe ale armatei, echipate cu vehicule-amfibii, cu care se asigură evacuarea oamenilor şi a animalelor, aprovizionarea cu apă şi alimente a localităţilor afectate de inundaţii”.
Ajutoare încărcate în avion în vederea paraşutării lor în zonele afectate de inundaţii, la Braşov, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în zona I.A.S. Rupea din judeţul Braşov, 9 iulie 1975.
Foto: (c) ION DUMITRU / Arhiva istorică AGERPRES
Începând cu noaptea de 5-6 iulie, apele Dunării au devenit ameninţătoare pentru localităţile aflate pe malul fluviului. Ziarul „România liberă” din 7 iulie scria: „Întreprinderile din Giurgiu au luat o serie de măsuri pentru prevenirea revărsărilor apelor Dunării. La întreprinderea de poduri de beton se lucrează la consolidarea unui dig, precum şi la ridicarea materialelor la cote neinundabile”. Acelaşi ziar anunţa, în 9 iulie, că Dunărea, la Călăraşi, se afla peste cota de atenţie – „pentru apărarea portului fluvial şi a altor unităţi industriale aflate în apropierea Borcei a fost executat un dig (…) care a înălţat malul peste cota de inundare”, iar la Brăila „se lucrează intens la ridicarea unor diguri de pământ în trei zone care prezintă pericol de inundare”.
Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei – Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei – Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei – Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Cotidianul „Scânteia” din 9 iulie informa că „la Olteniţa se lucrează zi şi noapte pentru consolidarea digurilor de la Dunăre, pentru protejarea oraşului, a şantierului naval şi a culturilor din zona inundabilă”. Acelaşi ziar scria, în 10 iulie, că „în judeţele Mehedinţi, Dolj, Galaţi şi Tulcea se munceşte zi şi noapte pentru protejarea localităţilor, continuitatea producţiei şi strângerea recoltei din zonele inundabile”.
În 12 iulie, „România liberă” anunţa că la Hârşova „întregul cheu e sub apă”, dar „aceasta n-a putut pătrunde în oraş; la Galaţi se lucra continuu la consolidarea digului, iar la Tulcea, „digurile de apărare continuă să fie supravegheate cu mare atenţie”.
În 14 iulie, debitele apelor Dunării erau în creştere la intrarea în ţară şi cotele de atenţie erau depăşite la Drobeta-Turnu Severin, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Călăraşi, Brăila. O zi mai târziu, copii din localităţile Deltei erau evacuaţi spre zone fără risc.
Dunărea a depăşit cota de inundaţie la Corabia şi la Turnu Măgurele, anunţa ziarul „România liberă” în 17 iulie.
Lucrări de diminuare a efectelor inundaţiilor la Nădlac, judeţul Arad, 11 iulie 1975.
Foto: (c) MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES
Spre sfârşitul lunii, apele râurilor au început să se retragă, dar unele zone ale ţării au mai fost sub pericol de inundaţii. La Brăila, în 23 iulie, apele Dunării au avut un nivel crescut şi se aştepta o altă creştere, întreaga atenţie a autorităţilor fiind îndreptată spre Insula Mare a Brăilei, scria ziarul „Scânteia”. AGERPRES/(Documentare – Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea)
* Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele „România liberă” (iulie 1975, autori: Ştefan Zidăriţă, Dumitru Tabacu, Virgil Lazăr, Ion Medoia, Al. Mihai, Marin Neacşu, I. Becheru, I.Cojocaru, M. Ioniţă, I. Butnaru, Ion Pavelescu, Ioana Pătraşcu, Cornelia Simionescu, Th. Macarov, Eugen Sasu, Anton Uncu, Traian Barbălată, Ion Drăgănoiu, M. Radian, M. Georgescu, C. Ştirbu, Petre Mihai Băcanu, C. Mihai) şi „Scânteia” (iulie 1975, autori: Emilian Rouă, Ştefan Dinică, Ion Stanciu, Ion Teodor, Nicolae Băbălaie, Nicolae Brujan, Nicolae Mocanu, Constantin Soci, Alex. Mureşan, Constantin Simion, Aurel Urzică, Ion Anghel, Dumitru Tîrcob, Sergiu Andon, Lucian Ciubotaru, Mircea Bunea, Virgil Tătaru, Viorel Sălăgean, Emil Marinache, Petre Dragu, Alexandru Brad, Emil Vasilescu, Sabin Ionescu, Mihai Iordănescu, Dan Plăeşu).
*Explicaţie foto din deschidere: Inundaţii în judeţul Sibiu, 9 iulie 1975.