Incidenţa malformaţiilor cardiace congenitale în România este de 6 până la 8 la mia de nou-născuţi vii, potrivit Departamentului European de Statistică – EUROCAT, iar previziunile la nivel mondial arată că până la 14.000 copii vor fi spitalizaţi pe an cu insuficienţă cardiacă, susţine conferenţiar universitar doctor Amalia Făgărăşan din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş.
Afirmaţia a fost făcută în contextul Conferinţei internaţionale de cardiologie pediatrică cu tema „Insuficienţa cardiacă la copil”, care a debutat, joi, la Târgu Mureş, în organizarea Clinicii Cardiologie III Copii, IUBCvT Târgu Mureş, UMFST „G.E. Palade” şi Colegiul Medicilor din judeţul Mureş.
„Malformaţiile cardiace congenitale (MCC) sunt cele mai frecvente afecţiuni cardiace la copil, sunt date oferite de OMS care certifică această realitate, incidenţa MCC este de 8 nou-născuţi vii, MCC fiind responsabile de 3-5% din decesele din prima săptămână de viaţă si 33% din decesele survenite în perioada primelor 30 de zile denumită perioada neonatală. EUROCAT, Departamentul european de statistică, certifică în România o incidenţă a acestor malformaţii cardiace de 6-8 nou-născuţi vii (…) Tema aleasă în acest an – ‘Insuficienţa cardiacă la copil’- este una de mare interes, impactul în morbiditatea şi mortalitatea pediatrică este foarte mare, statistic vorbind în lume, un număr de 11.000 până la 14.000 copii vor fi spitalizaţi pe an cu insuficienţă cardiacă, cauzele cele mai frecvente fiind malformaţiile cardiace congenitale (care reprezintă 8 per 1.000 nou născuţi vii) şi cardiomiopatiile (boli ale miocardului) reprezentând 1.13 cazuri per 100.000 copii”, a declarat presei dr. Amalia Făgărăşan, co-organizator al conferinţei.
Doctorul crede că părintele trebuie să fie alertat de orice modificare a stării copilului, dacă este un nou născut, începând cu oboseala la alimentaţie, respiraţia mai accelerată, denumită tahipnee, sau de coloraţia anormală muco-tegumentară.
„Dacă este un copil mic, ne vom alerta dacă oboseşte la efort sau prezintă transpiraţii profuze. La vârstele mari acuzele pe care copilul le prezintă sunt palpitaţii, stări lipotimice, dureri în regiunea precordială, fatigabilitate, simptome care pot avea un posibil substrat cardiac. Din păcate, sunt situaţii în care anumite forme de afectare cardiacă, exemplu este cardiomiopatia hipetrofică, poate avea ca formă de debut moartea subită. Cred că vizita la medicul de familie va permite depistarea precoce a problemelor cardiace care nu au putut fi diagnosticate imediat după naştere. După externarea din maternitate, nou-născutul va fi examinat şi dacă medicul de familie decelează orice modificare în starea copilului sau identifică prezenţa suflurilor cardiace, a aritmiilor va trimite copilul către specialistul cardiolog pediatru. Recomandat este a se face un control înainte de înscrierea copilului la o activitate sportivă susţinută sau dacă se cunoaşte în familie un istoric pozitiv pentru malformaţii cardiace congenitale, deces subit de la vârstă tânără”, a afirmat dr. Făgărăşan.
La Conferinţa internaţională de cardiologie pediatrică se desfăşoară în perioada 12-14 octombrie, iar la aceasta participă numeroşi specialişti din ţară şi străinătate.
Prima zi a conferinţei vizează terapia acută la pacientul cu insuficienţă cardiacă, tratamentul medicamentos modern al insuficienţei cardiace congenitale şi terapiile intervenţionale, precum şi tratamentul insuficienţei cardiace avansate, asistarea mecanică a cordului, tehnici chirugicale şi îngrijiri postoperatorii.
„Este bine cunoscut că în cadrul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, sub coordonarea domnului profesor universitar Suciu Horaţiu, funcţionează cu rezultate excelente compartimentul de transplant cardiac adulţi şi copii de ani buni, perioadă în care s-a acumulat multă experienţă care trebuie diseminată, astfel programul ştiinţific a inclus teme referitoare la transplantul cardiac la copilul cu malformaţii cardiace congenitale, indicaţii, particularităţi tehnice, follow-up-ul copilului cu cord transplantat, biopsia endomiocardică şi rejetul cardiac mediat de anticorpi”, a precizat doctorul. AGERPRES