Dulceaţa de Idicel-Pădure

Un tânăr, cu studii de economie agroalimentară din Cluj-Napoca, după doi ani de căutare  fără succes a unui loc de muncă în oraş,  s-a hotărât să deschidă o fabrică de dulceaţă. Răzvan a descoperit localitatea Idicel-Pădure din judeţuil Mureş în timpul unei cercetări făcute în facultate. „Sunt multe resurse şi resurse naturale, cvasi-gratuite. Păşuni, fructe, te poţi descurca foarte uşor. Vând mult în străinătate, dar cel mai mult aş vrea să fiu activ pe piaţa din România. Vând la Londra foarte bine, vând în Italia, vând în Belgia”, a precizat antreprenorul. La doar un an de la începerea afacerii, fabrica şi-a triplat producţia de dulceaţă. Acest lucru le aduce profit şi sătenilor care au unde să-şi vândă fructele. În plus, zeci de localnici lucrează sezonieri la fabrica de dulceaţă. „Ne pare bine că avem unde să lucrăm. Am făcut dulceaţă, la scos de sâmburi, am făcut magiun”, a spus o localnică. „Nu mergem cu ele la Reghin, că cheltuim bani şi pierdem ziua. Da’ aici venim cu sacul şi mergem cu buzunarul plin”, a spus un fermier. De zmeură, cireşe amare, cireşe albe, coacăze, mure sau afine, dulceaţa de la Idicel-Pădure este 100% naturală. În plus, este făcută după reţele moştenite de femeile din sat din moşi-strămoşi, în oală, la foc mic, făcut cu lemne. „Fructul şi zahărul şi o fierbem până se leagă siropul. Cireşele, prunele, nucile, aţi văzut când vin cu nucile oamenii, le pare bine că au cui le vinde şi se distrugeau pe sub copaci”, a spus Veronica Gavrilaş, cea care pregăteşte dulceaţa în fiecare zi. Pe lângă reţetele tradiţionale, tânărul pregăteşte din acest an şi delicatese cu care vrea să îşi surprindă clienţii precum magiunul combinat cu ciocolată belgiană. „O să am ciocolată Veronica, Claudia, Lenuţa şi Claudia. Sunt femeile care m-au ajutat vara asta să fac dulceaţă. La SIAL Paris, cel mai mare târg de alimente din lume, anul acesta merg cu multe produse noi”, a mai spus tânărul antreprenor.

Potrivit statisticilor, în România, 100.000 de tineri până în 30 de ani, nu au un loc de muncă. Ei reprezintă aproape un sfert din numărul total al şomerilor. În plus, o treime dintre românii care nu au un loc de munca au studii postliceale sau universitare.

Sursa Digi24