Dumitrița Gliga, declarație politică: „PNRR, între carențele grave de comunicare și transparență și necesitatea selectării corecte a proiectelor comunităților locale”

„Recent, premierul României a prezentat „triumfător” în Parlament, în linii foarte generale, Planul Național de Redresare și Reziliență al țării noastre, depus în sfârșit la Bruxelles, după mai multe tentative nereușite ale actualului titular al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Documentul urmează să primească în perioada următoare aprobarea formală a Comisiei Europene și ulterior a Consiliului UE, implementarea efectivă fiind preconizată, cel mai probabil, pentru toamna acestui an.
Ce am putut afla până la această oră din prezentarea foarte vagă de altfel, pentru a nu spune lapidară, făcută de prim-ministru în fața „organului reprezentativ suprem al poporului român”? (art. 61 din Constituția României).
În primul rând, aș spune că ceea ce inițial ni s-a prezentat, de la cel mai înalt nivel în stat, ca fiind o adevărată “mană cerească” pentru România, prin PNRR, reprezintă de fapt, în proporție de peste 51%, un colosal împrumut. Un împrumut de aproximativ 15 miliarde de euro, care survine după alte zeci de miliarde de euro împrumutate de aceiași guvernanți în aproape 2 ani de când se află la guvernare, fără să știm însă, nici până la ora actuală, care a fost destinația exactă a fondurilor respective!
Constatăm apoi că această îndatorare în ritm galopant a României – realizată acum și prin PNRR – se produce cu prețul sacrificării serioase a nivelului de trai al populației, al instituirii unor veritabile „curbe de sacrificiu”, de tristă amintire pentru cetățeni, din fosta guvernare pedelistă, de vreme ce aceiași guvernanți ne anunță cu emfază intrarea într-o perioadă de austeritate marcată, între altele, de înghețarea salariilor și a pensiilor, precum și de sistarea oricărei indexări a acestora cu rata inflației, alături de suprimarea sporirii alocațiilor pentru copii.
La acestea se adaugă, prin grija guvernanților, alte „ingrediente” sociale și economice, precum „rezolvarea” problemei sustenabilității sistemului de pensii prin creșterea foarte probabilă a vârstei de pensionare, adică prin împingerea cinică a vârstei de pensionare foarte aproape de speranța de viață maximă a românilor.
De parcă toate acestea nu ar fi suficiente – și cred că sunt în asentimentul majorității colegilor – consider că guvernul are datoria să facă toate precizările necesare, așteptate în mod legitim de către opinia publică românească, în legătură cu informațiile vehiculate de mass-media potrivit cărora, distinct de PNRR, a prezentat la Bruxelles și un alt document, intitulat „Reformele emblematice ale redresării românești”. Prin acest document, „omis cu discreție” de către guvernanți să fie prezentat Parlamentului țării, este stabilit un set dur de măsuri economice și sociale, un fel de „to do list”, după modelul altor „aranjamente” sau acorduri financiare făcute de țara noastră cu FMI, inclusiv măsuri de restrângere sau eliminare treptată a unor stimulente fiscale în economie, precum cele din sectoarele IT și construcții, potențiale creșteri de taxe și impozite și lista este, din păcate, ceva mai lungă.

Aș dori să vă rețin atenția și cu un alt aspect de importanță deosebită ridicat de PNRR și care merită, în mod incontestabil, o reflecție serioasă din partea noastră și, de ce nu, o monitorizare atentă din partea Parlamentului.
Este vorba despre maniera de selectare și finanțare a proiectelor care vor fi promovate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Îngrijorarea noastră este mai mult decât legitimă, în condițiile în care la rectificarea bugetară, din decembrie 2020, sumele alocate de guvern au avut în vedere criterii preponderent politice, bazate nu pe valoarea adăugată, în sine, a proiectelor respective pentru cetățeni, ci pe culoarea politică a administrațiilor locale.
Într-o asemenea logică strâmbă, majoritatea fondurilor alocate au ajuns la primăriile administrate de partidele din actuala coaliție guvernamentală, de parcă toate celelalte municipii, orașe și comune ale țării nu ar fi locuite tot de către cetățeni ai României.
În acest context, doresc să evidențiez că primăriile PSD din numeroase localități, cu referire expresă la cele din circumscripția mea electorală, județul Mureș, au pregătit și prezentat ministrului Proiectelor și investițiilor europene, încă din luna februarie a.c., o serie de proiecte concrete, mature, perfect fezabile, capabile să contribuie în mod efectiv la satisfacerea exigențelor și așteptărilor cetățenilor care își doresc, în modul cel mai legitim, ca problemele ridicate de ei să fie tratate cu transparența și corectitudinea necesare, găsindu-și astfel, soluționarea cuvenită!”