Economia o duce mai bine în județele cu activitate aviatică dezvoltată
Economia o duce mai bine în județele cu activitate aviatică dezvoltată

Economia o duce mai bine în județele cu activitate aviatică dezvoltată

Datele publicate de Asociația Aeroporturilor din România arată că în perioada iulie-septembrie 2025 aeroporturile românești au procesat peste 10,2 milioane de pasageri, cu 29% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea nu s-a resimțit uniform, iar Târgu Mureșul a ratat deocamdată trenul dezvoltării aviatice.

Aeroportul din Sibiu a atras în trimestrul al treilea 254.091 de pasageri. Suceava a înregistrat 239.076 de pasageri, Bacău a raportat 145.506, iar Oradea a ajuns la 107.144. Chiar și noul aeroport din Brașov, inaugurat abia în anul 2023, a ajuns la 102.631 pasageri.

Prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru perioada 2025-2028 oferă o perspectivă interesantă asupra acestui decalaj. Județul Mureș are un produs intern brut estimat la 40,6 miliarde de lei în 2025, foarte apropiat de cel al județului Sibiu, estimat la 39 miliarde de lei. Cu toate acestea, diferența de performanță între cele două aeroporturi este uriașă.

Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș a înregistrat în trimestrul al treilea al acestui an doar 54.646 de pasageri, situându-se pe locul 12 din cele 17 aeroporturi din România care au raportat trafic în această perioadă. Cifra plasează aeroportul mureșean în spatele unor aeroporturi din județe cu economii semnificativ mai mici.

De unde decalajele?

Explicația poate sta parțial în nivelul de dezvoltare economică per locuitor. În 2025, un mureșean produce în medie bunuri și servicii în valoare de 15.614 euro, în timp ce un sibian ajunge la 19.659 euro, așadar o diferență de aproximativ 4.000 de euro per locuitor.

Un alt factor relevant este numărul mediu de salariați. Mureșul are aproximativ 138.400 de angajați cu carte de muncă, în timp ce Sibiul numără 141.800. Diferența nu este mare, însă salariul mediu net în Sibiu ajunge la 5.368 de lei lunar, față de 4.890 de lei în Mureș.

Situația devine și mai evidentă când privim spre Cluj, liderul incontestabil al aviației regionale. Cu 1.125.435 de pasageri în trimestrul al treilea, aeroportul clujean procesează de 20 de ori mai mulți călători decât cel din Târgu Mureș. Economia clujeană justifică parțial această diferență, cu un PIB de 101,3 miliarde de lei și un PIB per locuitor de 28.959 euro, aproape dublu față de Mureș.

Problema aeroportului nostru

Problema fundamentală a aeroportului mureșean rămâne însă lipsa rutelor. În prezent, singura destinație operată regulat este cea spre Budapesta, ceea ce limitează drastic atractivitatea aeroportului pentru călători. Prin comparație, Cluj operează zboruri spre zeci de destinații europene, iar Sibiu și-a dezvoltat constant rețeaua de rute în ultimii ani.

Prognoza economică pentru Regiunea Centru, din care face parte și Mureșul, indică o creștere a PIB-ului de doar 0,6% în 2025, cea mai scăzută dintre toate regiunile țării. Pentru 2026-2028 se estimează o revenire la ritmuri de 2,4-2,5%, însă recuperarea decalajelor față de regiuni mai dinamice precum Nord-Vest sau București-Ilfov va fi lentă.

Numărul șomerilor înregistrați în Mureș a crescut de la 6.100 în 2023 la 6.500 în 2025, iar rata șomajului a urcat de la 2,9% la 3,2%. Deși aceste cifre rămân sub media națională, tendința nu este încurajatoare pentru o economie care ar trebui să susțină dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

Târgu Mureș se pregătește să redevină însă un punct important pe harta aviației low-cost din România conform anunțului pe care îl vor face luni autoritățile județene alături de compania WizzAir.

Maria Manu