Zootehnia este sectorul cel mai grav afectat după 1989, prin dispariţia a 6 milioane de capete, iar dacă nu se va stabili o strategie naţională de dezvoltare a acestui sector, în câţiva ani numărul bovinelor va scădea sub un milion, a avertizat ing. Mircea Ciurea, administratorul celei mai mari forme asociative a fermierilor din România, Cooperativa Someş-Arieş.
”Pe lângă ceea ce facem noi, producătorii, şi guvernanţii trebuie să vină cu măsuri pentru sprijinirea acestui sector. În primul rând, noi la nivel naţional nu avem o strategie de dezvoltare a sectorului şi fără această strategie normal că nu se poate face nimic, lucrăm după ureche, lucrăm pompieristic şi nu este benefic pentru activitatea de creştere a vacilor cu lapte. Este sectorul cel mai greu afectat, în care, de la Revoluţie încoace, efectivele au scăzut de la 7,5 milioane capete bovine câte erau în ’90, am ajuns 1,5 milioane de capete, cifra reală, nu la 1,9 milioane (cum se vehiculează, n.r.)”, a declarat pentru AGERPRES, Mircea Ciurea.
El a adăugat că în cazul în care nu se vor lua măsuri de reducere a taxelor şi impozitelor, nu se vor da nişte semnale ca băncile să aibă încredere în acest sector şi să vină cu dobânzi favorabile pentru dezvoltare, ”degringolada va continua şi s-ar putea ca în câţiva ani să ajungem sub un milion de capete de bovine”.
Potrivit lui Mircea Ciurea, pentru supravieţuirea acestui sector în lipsa unei strategii şi a unui sprijin guvernamental, fermierii trebuie să recurgă la forme asociative, pentru a putea negocia de pe poziţii de egalitate cu procesatorii.
”La Cluj ne-am organizat într-o cooperativă, Someş-Arieş, laptele îl vindem cooperativei, iar cooperativa îl vinde mai departe procesatorilor. Este un mod de organizare benefic pentru crescători. Din păcate sunt doar patru asemenea cooperative la nivel naţional. Este păcat că fermierii nu înţeleg rostul acestei cooperative şi este păcat că aceia care ar trebui să le explice fermierilor acest lucru nu pot fi convingători”, a arătat Ciurea.
Inginerul a arătat că prin această cooperativă fermierii pot vinde laptele împreună şi obţin preţuri foarte bune de la procesatori, spre deosebire de alţi fermieri din ţară.
”Chiar fermierii din Sud se miră ce preţuri avem, pentru că ei, cu mii de litri de lapte, nu reuşesc să obţină aceste preţuri de la procesatori. Noi cumpărăm toate input-urile prin cooperativă, luăm discount-uri foarte mari şi fermierii văd că prin această formă asociativă avem anumite avantaje. La început am fost 7 membri fondatori, în momentul de faţă suntem 33 şi avem cereri de înscriere. Suma pentru a te înscrie este de 7.000 lei şi cu toate că este o sumă mare, avem cereri de înscriere şi fermierii văd că au anumite avantaje. Astfel se poate face zootehnie la cel mai înalt nivel în România”, a subliniat Mircea Ciurea.
El a precizat că în ferma sa deţine un efectiv de 120 de capete de Bălţată Românească – din care 50 matcă şi 70 tineret femele de prăsilă – şi lucrează o suprafaţă de 120 hectare, de pe care îşi asigură furajele necesare.
”În zona noastră se creşte Bălţata Românească, pe care folosim material genetic de Bălţată Germană, pentru a-i ameliora rezistenţa, producţia de lapte, deci într-un cuvânt, pentru a obţine un rezultat economic favorabil (…) Orice fermier care vrea să îşi îmbunătăţească structura genetică a efectivului trebuie să folosească asemenea genitori. Pot să spun că în momentul de faţă am o producţie (anuală, n.r.) de 6.000 litri pe cap de vacă, deci o producţie foarte bună pentru România, şi tineretul care vine are o producţie între 25-30 de litri (pe zi, n.r.) în vârful lactaţiei. Am vândut foarte mult material genetic şi la alte ferme, juninci gestante, şi aceşti fermieri pot să confirme că ceea ce spun nu este doar o vorbă goală”, a mai spus Mircea Ciurea.
AGERPRES