Proiectul Fabricii de Clei de la Reghin pe care compania Kastamonu România vrea să îl realizeze pe platforma industrială pe care o deține în municipiu este în stand-by. Compania a depus documentația pentru obținerea autorizației de mediu, studiul de impact asupra mediul nefiind însă aprobat. Reprezentanții de la Mediu au solicitat clarificări nefiind lămurite aspectele privind riscurile față de mediu și față de sănătatea oamenilor. Turcii nu par să se grăbească deși dezbaterea publică asupra celor trei studii de impact solicitate – mediu, sănătate și biodiversitate – a avut loc la sfârșitul lunii martie. Compania a depus însă răspunsurile la întrebările formulate de către participanții la dezbaterea publică, încercând să înlăture spaimele referitoare la producția de formaldehidă și metanol în apropierea unor zone locuite din municipiu.
Povestea Fabricii de Clei de la Reghin…
….a început în 2013, chiar la începutul anului, când Kastamonu România a depus la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureș cererea de acord de mediu pentru Fabrica de Clei.
Imediat în municipiu s-a constituit Inițiativa Civică Reghin (ICR) care a organizat prima acțiune de amploare în luna martie, un marș de protest împotriva proiectului construirii fabricii de clei. Argumentele aduse la vremea respectivă se refereau la efectele cancerigene pe care formaldehida le poate genera, la poluarea mediului și la distrugerea unei zone protejate, aflate în situl Natura 2000.
Până în martie a acestui an, ICR care s-a constituit între timp într-o organizație neguvernamentală a încercat, fără succes, să obțină sprijinul consilierilor locali pentru aprobarea unei hotărâri în Consiliul Local Reghin privind reglementarea industriilor periculoase în Reghin.
Dezbatere publică
În 26 martie a avut loc la Reghin dezbaterea publică privind raportul privind impactul asupra mediului la care au participat peste 150 de locuitori, reprezentanții APM, ai investitorului, ai companiilor care au întocmit studiile de impact asupra mediului, sănătății populației și a biodiversității. Raport întocmit de SC Ocon Ecorisc SRL. Raportul privind impactul asupra aerului, solului, apei în cazul funcționării fabricii de clei a arătat că, practic, acestea nu ar fi afectate, deoarece nu se fac evacuări în apă, concentrațiile în aer vor crește nesemnificativ, iar solul va fi protejat prin construcția de rezervoare betonate.
Raportul a mai relevat că nici în cazul unui accident la rezervoarele de metanol, respectiv formaldehidă, reghinenii nu ar trebui să fie îngrijorați pentru că raza de acțiune nu ar depăși mai mult de 150 de m, adică la peste 400 de m distanță de cel mai apropiat obiectiv – Grădinița Nr. 4 și la peste 500-1500 de m de Gara CFR Reghin, autogară, cartierul Câmpului și centrul orașului Reghin.
Reprezentanții ICR, dar și alți cetățeni ai Reghinului au contestat însă raportul susținând că studiul de impact nu explică ce se întâmplă în cazul unei explozii, dacă funcționează principiul dominoului în cazul un accident etc. De asemenea, s-a adus în discuție dispariția a două specii de nevertebrate din zonă din cauza funcționării Fabricii de PAL, o altă investiție a companiei Kastamonu România, precum și efectele periculoase pe care producția de formaldehidă, în principal, substanță considerată cancerigenă, le-ar putea avea asupra reghinenilor.
Locuitorii Orașului Viorilor și-au afirmat civismul depunând și aproape 100 de întrebări în scris investitorului, în aceasta fază prealabilă, înainte de obținerea acordului de mediu, reprezentanților acestuia revenindu-le obligația de a răspunde localnicilor.
Ce se va construi
Kastamonu România intenționează să investească 6 milioane de euro în proiectul „Construire fabrică de clei-depozit uree, rezervoare de metanol, fabrică de clei, depozit melamină, birouri, generator, fabrică de formaldehidă (compus din formaldehidă + platforme), turnuri răcire 4 buc., instalaţii de purificare a apei (compus din instalaţii de tratare a apei tehnologice+ instalaţii de tratare a apei uzate), unitate de răcire (Chiller), platformă rezervoare, drumuri+platforme de circulaţie”. Potrivit datelor comunicate ar fi cea mai mare fabrică de clei din România și probabil cea mai mare din Europa de Est.
Producția de formaldehidă se va cifra la 100.000 de tone, în timp ce cea de clei la 130.000 de tone. Capacitatea de stocare în rezervoare se ridică la 300.000 de tone anual.
Numărul de locuri de muncă ce ar urma să fie create este de maxim 100.
Formaldehida, agent cancerigen
Proiectul de la Reghin a presupus întocmirea unui raport de securitate dată fiind producția amintită mai sus de formaldehidă, respectiv metanol. Ambele substanțe se regăsesc în Directiva europeană SEVESO 2 ca factori de risc de accidente majore, așa cum a fost transpusă în legislația internă prin HG 804/2007.
„Este îngrijorător faptul că instituțiile statului care ar trebui să ne apare nouă drepturile și discut aici în numele celor peste 5000 de persoane care au semnat anul trecut în martie o petiție Stop fabrică de clei! că se permite o astfel de instalație SEVESO, în imediata apropiere a unei grădinițe, a unui sit comunitar și discutăm, din nou, despre Roșci, în Pădurea Mociar, stația de pompare a apei potabile din Reghin, de o parte și de alta a brațului Gurghiului mort, care se varsă în Mureș, implicit prezintă un pericol și pentru municipiul Tîrgu-Mureș, o unitate militară, două cartiere mari cu case, ba mai mult chiar blocuri făcute de Primărie”, a spus Iulius Făgărășan, fondator al ICR.
Conform monografiei Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului (IARC) – o extensie a Organizației Mondiale a Sănătății, publicată în 2006, formaldehida este considerată cancerigenă pentru om. Reprezentanții companiei au arătat că: „fabricarea răşinilor este o potențială sursă de poluare. A polua înseamnă a face ca aerul, apa, mediul de viaţă să devină nocive din cauza materiilor chimice reziduale. Din acest punct de vedere, emisiile în mediu anticipate că vor fi generate sunt prea mici pentru ca mediul să devină nociv. Chiar dacă vor exista unele emisii de formaldehidă, acestea se anticipează a fi mult prea mici pentru a produce efecte chiar la expuneri de lungă durată”.
De asemenea, Kastamonu România a mai răspuns că „legislaţia românească prevede ca limită maxim admisă în aerul atmosferic din zonele protejate să fie mult mai mici (0,035 mg/mc la expuneri de 30 min şi 0,012 mg/mc la expuneri de 24 de ore), ca atare, respectarea acestor limite nu ar trebui sa producă nici măcar un disconfort asociat mirosului de formaldehidă şi cu atât mai puţin probleme de sănătate pentru populaţia eventual expusă”.
Compania a mai susținut că nu ar exista nici pericol de contaminare a apei de la stația de tratare a apei în vederea potabilizării „deoarece pe de o parte eventualele deversări de ape uzate în Canalul Gurghiu nu au cum ajunge înspre amonte, iar emisiile în atmosferă sunt extreme de reduse cantitativ, iar formaldehida este degradată fotochimic relativ repede după ce ajunge în atmosferă”.
Mai mult, nici localitățile alimentate din râul Mureș, aflate în aval de Reghin, nu ar trebui să își facă probleme deoarece „toate rezervoarele de depozitare a soluţiei de formaldehidă şi a celorlalte substanţe lichide periculoase utilizate în cadrul instalaţiei vor fi amplasate în cuve de retenţie betonate, astfel încât orice fel de scurgere accidentală să fie reţinută la sursă, fără a putea fi deversată în emisari sau pe suprafeţele de teren adiacente. De asemenea, toate instalaţiile productive din cadrul fabricii unde ar putea eventual avea loc scurgeri accidentale de substanţe sunt amplasate pe suprafeţe betonate, prevăzute cu rigole de colectare către un bazin de colectare, de unde apele uzate sunt recirculate în proces. Chiar dacă ar exista deversări de formaldehidă în emisari, aceasta este biodegradabilă şi ca atare un eventual impact este de scurtă durată”.
În loc de concluzie
Este evident că formaldehida și metanolul sunt două substanțe periculoase atât față de mediu, cât mai ales față de sănătatea oamenilor. Dacă citim răspunsurile companiei, nu ar exista motive de îngrijorare. Mai mult, la scepticismul oamenilor că se vor respecta, într-adevăr, parametrii aprobați în acordul de mediu, reprezentanții companiei au susținut în răspunsurile oferite locuitorilor faptul că „prevederile reglementărilor legale privind protecţia mediului prevăd şi sancţiuni care pot merge până la oprirea activităţii în cazul nerespectării prevederilor din autorizaţie, nu numai amenzi”.
Cert este că oamenii nu vor să renunțe și își doresc revizuirea amplasamentului.
„Scopul luptei noastre este unul singur: relocarea acestei instalații la o minimă distanță menită să ofere un grad de siguranță pentru locuitorii Reghinului, dar nu în apropierea nicidecum a unei alte așezări. Nu vrem să periclităm pe nimeni”, a spus Iulius Făgărășan, fondator al ICR, referindu-se la o distanță minimă de 7-10 km de orice zonă locuită.
Ligia VORO