Una dintre cele mai dezvoltate țări din lume, membră a Uniunii Europene din 1995, Suedia asigură în mod gratuit tuturor locuitorilor, servicii sociale din cele mai bune, indiferent de venituri sau clasă socială. Un rol deosebit de important și în societatea suedeză îi revine educației. Așa cum v-am promis, revin cu discuția susținută cu Livia Dudilă, fosta directoare de la grădinița târgumureșeană „Licurici”, despre educația din Suedia.
Grădinița nu e obligatorie
În Suedia educația preșcolară se referă la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 6 ani, însă nu este obligatorie. Grădinițele pot fi de stat sau private, aparțin de primărie, iar contribuția părinților este aceeași. Pentru înscrierea copilului, se completează un formular pe internet, acesta ajunge la „Comună”, pentru aprobare.
Rep.: Cum se face repratizarea copiilor?
Livia Dudilă: Repartizarea copiilor se face în funcție de domiciliul acestuia. Dacă preferi o anumită grădiniță, după înscrierea copiilor din zonă, dacă rămân locuri, primești repartizarea acolo.
Rep.: Ați experimentat chiar dvs…
L.D.: Da. Noi am așteptat un an pentru că am solicitat loc într-o grădiniță privată, aproape de școala pe care o frecventează nepoata cea mare. Am obținut un loc la o altă grădiniță, am dus-o acolo un an pe cea mică. Apoi în luna mai am primit înștiințare că vom avea loc la grădinița dorită începând cu noul an școlar, adică din 15 august.
Rep.: Cum suportă copilul transferul?
L.D.: Există o perioadă de acomodare, între 3 și 10 zile, în funcție de adaptabilitatea copilului. Asta înseamnă că părintele stă cu copilul la grădiniță. În prima zi trebuie să fim la grădiniță la ora 9 și stăm cu copilul două ore. A doua zi stăm trei ore, a treia zi, patru ore și în continuare stabilim programul în funcție de acomodarea copilului.
Rep.: Cum decurge acomodarea?
L.D.: În perioada de acomodare părintele este activ, practic el este cel care va ghida copilul în lumea grădiniței. Părintele este alături de copil în activitățile de zi cu zi. În sală, la joaca de afară, la masă, la îmbrăcare etc. Educatoarele sunt prin apropiere vorbind cu copilul, încercând să-l cunoască treptat. Părintele poate pleca pentru perioade mai scurte sau mai lungi, lăsând copilul în seama educatorilor. Personalul pune întrebări pe parcursul acomodării și urmărește felul în care părintele interacționează cu copilul. Astfel, învață de la părinte și observă cu ce este obișnuit copilul, cum îi place să se joace, cum vrea să fie consolat și alintat. Acestea sunt informații foarte importante pentru educatoare, ca să știe cum să se comporte cu copilul.
Rep.: Care este scopul acomodării?
L.D.: Scopul acomodării este să îi oferi copilului o bună înțelegere a activităților de la grădiniță și să îl ajuți să-i cunoască pe ceilalți copii și pe educatori în mediul de acolo. Întregul personal al grupei participă la perioada de acomodare împerună cu noul copil și părinte. Dacă părintele e pozitiv și activ va ajuta copilul să înțeleagă că grădinița este un loc distractiv și că el se poate simți în siguranță acolo!
Rep.: La noi ar putea fi implementată acomodarea?
L.D.: Mă gândesc că la noi ar fi foarte greu de aplicat având în vedere că toți copiii merg în aceeași zi la grădiniță. Grupele se formează la început de an școlar. Ar fi greu de primit într-o sală și copiii și părinții. În Suedia se merge planificat, doar 2-3 copii merg cu părinții în perioada de acomodare, astfel încât educatoarele să primească informațiile despre fiecare copil.
Rep.: Câți copii sunt într-o grupă?
Într-o grupă sunt 20 de copii și 4 educatoare. Mi s-a părut interesant cum sunt duși copiii mai mici la plimbare sau în parc. Educatoarele au un cordon colorat cu inele din loc în loc, iar copiii se țin cu mânuțele de câte un inel. În acest fel personalul se asigură că se merge disciplinat și copiii sunt mai ușor de supravegheat.
L.D.: Ce activități au copiii?
Rep.: Indiferent de vreme, chiar și la -20 de grade, copiii sunt scoși zilnic în natură. Ei au la grădiniță haine potrivite pentru ploaie și vânt, sunt lăsați să se joace liber. Somnul nu este obligatoriu. Este o sală cu saltele și acolo dorm așa îmbrăcat, doar dacă vor. Cei mici de multe ori dorm afară, pe terasă, în cărucioare. Se pune mare accent pe plimbări, când fiecare copil îmbracă o vestuță fosforescentă!
Rep.: Ce rol are joaca în educația copiilor?
L.D.: Joaca trebuie încurajată pentru că joaca este modul copiilor de a descoperi lumea. Copiii sunt lăsați să se joace cum doresc, chiar dacă asta implică multă murdărie, mai ales în zilele ploioase. În România erau părinți care atenționeau educatoarele să nu-i scoată pe afară dacă e rece și plouă ca să nu se îmbolnăvească. Dacă se murdăreau jucându-se în lada cu nisip era mare supărare!
Rep.: Cum sunt amenajate sălile?
L.D.: Sălile sunt împărțite ca și în România pe centre de interes, doar că în Suedia educatoarele pot cuprinde mai multe centre în același timp. Este stimulată independența copiilor și libertatea lor de a alege activitățile pe care doresc să le facă, iar programul fiecăruia se adaptează la interesele și preferințele copilului.
Rep.: Cum fac educatoarele planificarea activităților?
L.D.: În Suedia educatoarele nu au planificare zilnică sau săptămânală. Au o temă pentru o săptămână sau două pe care o realizează în funcție de interesul copilului, de vremea de afară și de locul unde se află copiii.
Rep.: Cum se demonstrează realizarea temei?
L.D.: Lucrările copiilor când sunt finalizate se trimit acasă, nu se depozitează la grădiniță! În România educatoarele au foarte multe documente de realizat și de prezentat la o inspecție, de aceea și lucrările copiilor sunt ținute la păstrare până sfârșitul anului, ca să demonstreze dacă vine un control, că au realizat tema.
Rep.: Cum arată o zi de grădiniță suedeză?
L.D.: Grădinița se deschide la 7 dimineața și se închide la ora 5 după-masa. La 7,30 copiii iau micul dejun, peste două ore mai primesc niște fructe, iar la 11,30 iau masa de prânz, la 14,30 și la 16,30 primesc gustare. Între mese au jocuri în aer liber, plimbări, vizite la muzee, teatre, concerte, plimbări în pădure și jocuri în parc. Programul îl fac părinții pentru copii, dar îl și respectă, punctualitatea fiind foarte importantă aici! Nu se acceptă nici 5 minute înainte, nici 5 minute după! Dacă părintele vrea să schimbe programul, trebuie să anunțe cu o săptămână înainte, pentru că educatoarele își planifică timpul în funcție de prezența copiilor. Trebuie menționat faptul că educatoarele lucrează opt ore și nu au îngrijitoare. Pentru coridoare și băi au angajată o persoană cu 2-4 ore pe zi, dar educatoarele aduc mâncarea de la bucătărie, ele servesc copiii și fac curățenie în sală.
Rep.: Cum rezolvă educatoarele problemele de specialitate?
L.D.: Spre deosebire de România unde comisiile metodice se desfășoară o dată pe lună, iar educatoarele participă prin rotație ca să nu rămână copiii nesupravegheați, în Suedia cadrele didactice se întâlnesc de patru ori pe an. Aceste zile sunt planificate la începutul anului școlar și toate unitățile de învățământ sunt închise în această perioadă.
Rep.: Dar serbările, cum se țin?
L.D.: În grădiniță sunt două serbări pe an: de Santa Lucia, pe 13 decembrie și la sfârșitul anului școlar. Serbările la care participă toate grupele din grădiniță sunt foarte simple. Spre deosebire de România, unde o serbare presupune un mare efort din partea educatoarelor și a copiilor, unde programul este bogat, având cântece, dansuri populare, scenete, dansuri ritmice, în Suedia copiii prezintă cel mult 3-4 cântece, ca să nu fie stresați.
Rep.: Fără flori la evenimente
L.D.: Surpinzător în Suedia părinții nu duc flori la niciun eveniment la grădiniță sau la școală. Eu n-am știut și la prima serbare am cumpărat câteva buchete de flori, dar le-am lăsat în mașină și le-am dus acasă, ca să fiu la fel cu celelalte măcici și bunici.
Rep.: Fără dulciuri!
Dacă în România ziua de naștere a copilului înseamnă tort, dulciuri și sucuri pentru toți copiii din grupă, în Suedia dulciurile sunt interzise în școli și grădinițe! De ziua de naștere a copilului educatoarele și copiii îi cântă la mulți ani sărbătoritului, care primește un mic cadou confecționat de ceilalți copii, iar la bucătărie se pregătește meniul cu mâncarea lui preferată.
P.S.: Subiectul fiind atât de complex și interesant, într-o ediție viitoare vom vorbi despre școala în Suedia!
A consemnat Erika MĂRGINEAN
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.