Ferma animalelor

Una dintre scenele impresionante pe care mi le amintesc din romanul „Ferma animalelor” (George Orwell) este aceea în care animalele reușesc să se elibereze de sub „tirania” stăpânului. Apoi animalele își cercetează cuceririle și pătrund inclusiv în casă. Acolo se comportă oarecum ciudat deoarece pășesc cu atenție și vorbesc în șoaptă ca și când ar fi un spațiu sacru. Se minunează de confortul casei, dar promit că niciodată nu vor dormi în paturi sau nu vor locui într-o casă omenească.

Apoi, dobândind libertate, ei hotărăsc să trăiască după filozofia numită animalism, să împartă totul egal, iar munca să și-o facă fiecare după posibilitățile firii lor de animale. Numai că, într-o dimineață, înainte să meargă la muncă și la păscut, vacile sesizează faptul că aveau ugerul plin și trebuie mulse. Ele sunt mulse și laptele pus în recipiente. Dar, se întreabă animalele, ce să facă cu atât de mult lapte, care acum nu mai era luat de oameni? Până la urmă un lider propune să lase deocamdată laptele acolo, să meargă fiecare în treaba lui, iar seara când vor reveni toate animalele vor hotărî ce va fi cu laptele.

Desigur, liderul rămâne în urma celorlalți, plecând ultimul. Seara, când animalele revin, laptele nu mai era nicăieri. Animalele, ce să facă? Trec peste eveniment și își continuă viața după principiile animalismului…

La scurtă vreme, doi dintre liderii animalelor, Napoleon și Squealer încep să se răsfețe cu vicii și obiceiuri umane (consumul de alcool, dormitul în pat, schimbul de mărfuri).

Desigur, „Ferma animalelor” este un roman distopic care satirizează comunismul stalinist.

Dar, romanul este, prin multe aspecte, actual, prin coruperea reformelor pe care conducătorii politici o practică, dar și prin modul în care indiferența, răutatea, ignoranța, lăcomia și miopia distrug orice posibilitate de acces mai rapid spre o lume mai bună.

Multe se promit, puține se fac.

Minciuna și critica adversarului devin singurele arme într-o lume politică în care incompetența și delăsarea tronează.

Titi Dălălău