În urmă cu exact 30 de ani, un grup de tineri studenţi la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) Bucureşti, în care se aflau profesorul şi actorul de acum Gabriel Apostol, precum şi regizorul Mihai Serghei Todor, a pus bazele primului festival medieval din România, cunoscut acum ca Sighişoara Medievală.
În cei 30 de ani de existenţă, Festivalul Sighişoara Medievală, a cărui a 28-a ediţie debutează vineri şi durează până duminică, a avut două întreruperi, una cauzată de pandemia de COVID-19, în anul 2020, şi una, în 2016, cauzată de disputele şi bâlbâielile din administraţia publică sighişoreană, când ediţia a 24-a nu s-a mai organizat.
După întreruperea din anul 2016, Festivalul Sighişoara Medievală, care căpătase deja o faimă internaţională, candida la Cartea Recordurilor cu anumite acţiuni şi atrăgea cu mult peste 30.000 de turişti, a intrat într-un declin vizibil, nereuşind încă să-şi recâştige faima pe care o avea până la acel moment.
În istoria de 30 de ani a Festivalului Sighişoara Medievală, cel mai vechi festival de gen din ţară, a mai fost un eveniment important, care a destabilizat partea culturală, în anul 2012, când manifestarea care căpăta amploare şi pregătea producţii teatrale proprii a fost restrânsă de la zece zile la trei zile, din cauza organizării referendumului pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
Festivalul Sighişoara Medievală, care a ajuns acum la cea de-a XXVIII-a ediţie, este organizat de Municipiul Sighişoara sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.
Astfel, în acest an, în perioada 29 – 31 iulie, Cetatea Medievală a Sighişoarei este locul de întâlnire pentru cavaleri, domniţe, zâne, teutoni, cimpoieri şi robi, la care se adaugă muzica medievală, dansurile, teatrul şi atelierele.
„Festivalul Sighişoara Medievală îşi păstrează autenticitatea. Într-un cadru unic, în Cetatea Sighişoarei, vom avea mărturii ale unor vremuri apuse, dar care şi-au pus amprenta atât de frumos asupra oraşului nostru. Sunt convins că spectacolele pe care artiştii le-au pregătit anul acesta vor fi atât pe placul turiştilor cât şi al locuitorilor Municipiului Sighişoara. Programul festivalului este gândit astfel încât să încânte publicul, de la cel mai mic la cel mai mare. Vă aşteptăm la cea de-a 28-a ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală”, a declarat primarul municipiului Sighişoara, Ioan Iulian Sîrbu.
Între artiştii prezenţi la eveniment se regăsesc Cavalerii Paladinii de Terra Medies, Scutierii de Muhlbach, Domniţele de Muhlbach, Zânele Silvane, Art Gotica, Cavalerii Terra Ultrasilvana, Nosa, Sirius, Teutonii de Transilvania, Toboşarul Cetăţii, Magul Cetăţii, Trupele K- Boom şi Karisma de la Clubul Copiilor Sighişoara.
Pe parcursul întregului Festival Sighişoara Medievală sunt organizate două expoziţii, „Sighişoara Medievală şi pictură în Evul Mediu” şi „Sighişoara Medievală în imagini”.
Iniţiatorii de acum 30 de ani ai Festivalului Sighişoara Medievală – care atunci se numea Festivalul da Artă Medievală Sighişoara – Gabriel Apostol şi regizorul Mihai Serghei Todor, cred că acest eveniment ar fi trebuit să crească mult mai mult şi să devină poate la fel de faimos ca Festivalul din Edinburgh.
Deşi nu a ajuns încă la faima festivalului scoţian, iniţiatorii Festivalului de Artă Medievală Sighişoara susţin că vin cu aceeaşi emoţie, anual, în această cetate şi la acest eveniment
„Anul acesta vom sărbători 30 de ani de la Festivalul Sighişoara Medievală. Pentru mine înseamnă un lucru, înseamnă ceva unic de-a dreptul, înseamnă un sentiment pe care l-am avut în urmă cu 30 de ani atunci când, împreună cu Mihai Serghei Todor, am pus bazele festivalului. E un sentiment care nu s-a tocit deloc, ci, dimpotrivă, a crescut. Asta înseamnă festivalul, asta înseamnă festivalul pentru mine, o sămânţă care de atunci tot creşte şi tot creşte. Dar sentimentul e acelaşi, un sentiment de apartenenţă, fiindcă mă simt acasă aici, la Sighişoara. Mă simt exact ca atunci când pentru prima oară am cântat, am dansat şi am recitat pe stradă alături de Mişu şi ceilalţi colegi ai noştri din ’91. Pentru că în 1991 am fost pentru prima oară noi aici, în Sighişoara, şi am făcut un spectacol stradal. Atunci s-a născut ideea care s-a concretizat în 1992, în prima ediţie. De fiecare dată când am fost invitat aici, nu am ezitat să să particip, dar trebuie să amintesc că au fost şi anii în care festivalul nu s-a ţinut din varii motive, uneori administrative, alteori financiare, alteori de pandemie, după cum bine ştim, dar de fiecare dată festivalul ar fi trebuit să crească, în fiecare an ar fi trebuit să crească”, a declarat, pentru AGERPRES, actorul şi profesorul de la UNATC Bucureşti, Gabriel Apostol.
El a spus că, dacă ar fi să dea un sfat tuturor celor care se vor ocupa de acum înainte de Sighişoara Medievală, le-ar sugera să se gândească că festivalul nu începe doar în anul respectiv şi să ţină cont că acesta „a început cu mult timp în urmă şi ar fi bine să vezi istoria festivalului, să o înţelegi, pentru că dacă nu cunoşti istoria unui lucru, poţi repeta aceleaşi greşeli”.
„Însă şi noi suntem oameni şi greşim şi nu zic de cineva anume care ar fi greşit. Dar e bine ca atunci când ai o manifestare de genul acesta, de amploarea asta, de vizibilitatea asta, să nu repeţi greşelile trecutului. Fiecare nou organizator al festivalului, în fiecare an, de obicei, repetă câteva din greşelile ediţiilor precedente şi asta de multe ori se întâmplă, cum zicea Păunescu, ‘din prea mult entuziasm, să nu spargem Voroneţul’. Se întâmplă din prea mult entuziasm şi nu e bine”, crede actorul.
Gabriel Apostol îşi aminteşte că la acea primă ediţie organizatorii au trăit la maximum fiecare moment.
„Am făcut tot. Am trăit cu totul fiecare ediţie, am trăit fiecare în fiecare zi, fiecare picătură de ploaie. La început festivalul a durat trei zile. Dar în prima zi era o vreme nepotrivită pentru a sta în aer liber, ploua, era cenuşiu cerul, oamenii nu aveau disponibilitatea de a vedea, de a simţi un eveniment de felul ăsta, dar, ulterior, s-a întâmplat un lucru miraculos. În prima zi de festival, locuitorii cetăţii, cetăţenii ne priveau cu neîncredere. Nu erau obişnuiţi ca sub fereastra lor să vină nişte artişti care să cânte şi să danseze, fiindcă tulburau cumva liniştea cetăţii, încremenirea asta. Ei ne priveau cu neîncredere, unii chiar păreau ostili. Adică vin străini sub fereastră să facă gălăgie? La un moment dat s-a întâmplat ceva miraculos. Spectacolul Golgota a durat o oră, iar când s-a încheiat spectacolul, s-a încheiat şi vremea rea. La finalul spectacolului, oamenii şi-au deschis uşile, băruleţul de aici ne dădea cafea şi suc gratuit, oamenii ne întrebau dacă avem unde dormi. Adică s-a întâmplat ceva în momentul acela şi poate că momentul acela a fost important şi pentru ediţiile ulterioare. Eram student în anul I când am venit prima dată aici, iar în anul II am organizat prima ediţie alături de Mişu, de Mihai Serghei. Am gândit nebunia asta în care iniţial nimeni nu voia să creadă. Şi primarul de atunci era neîncrezător, dar noi am crezut cu totul lucrul ăsta. Eu, din afară, văd mai bine decât cei dinăuntru: Sighişoara e ca o găină cu ouă de aur, aşa am văzut şi atunci. Şi da, găina asta trebuie hrănită, trebuie îngrijită, pentru că altfel…”, a spus Gabriel Apostol.
Regizorul Mihai Serghei Todor spune că ideea organizării unui festival medieval s-a născut chiar în Cetatea Sighişoarei.
„Ideea ne-a venit aici, la Sighişoara, într-o cameră de la Hotelul Steaua şi eram toţi acolo, veniţi împreună cu studenţii şi de la Compania de Artă Studio 24 din Bucureşti, veniţi aici pentru o filmare de televiziune, care nu a mai avut loc. Aşa că am rămas aici, ne-am înghesuit toţi într-o cămăruţă, dar nu a fost o problemă, pentru că eram tineri şi era extraordinar şi iată că de acolo, din aceea înghesuială, a ieşit o idee. Eram tineri studenţi, iar eu cu colegul meu Gabi Apostol şi cu încă cineva de aici din Sighişoara, Ioan Muntean, ne gândeam şi ziceam că aici trebuie să se întâmple ceva, ca la Veneţia sau ca la Edinburgh”, a declarat, pentru AGERPRES, Mihai Serghei Todor.
Ajunşi la Bucureşti, cei doi au început să aştearnă pe hârtie un proiect, pentru care au şi primit finanţare.
„Am scris acolo ideile, am făcut proiectul şi am început să vedem pe cine să abordăm, unde putem să ne adresăm. În primul rând ne-am adresat la Ministerul Tineretului şi Sportului, organizaţiei de tineret SCAD Concret şi am avut succes pentru că era un festival dedicat tinerilor, un festival de artă era ceva nou pentru vremea respectivă. Ne-au aprobat o finanţare, ne-am adresat la Casa de Cultură, ne-a ajutat Fundaţia pentru Tineret din Bucureşti, deci din Bucureşti am primit sprijin. Apoi am zis că ar trebui să venim în Sighişoara să luăm legătură cu cineva. Am căutat o asociaţie de aici, UDT Mureş, şi am zis ‘hai să facem festivalul’. Apoi am luat legătura cu regretata Jana Gheorghiu şi am avut un partener în Televiziunea Română. După aceea, la UNITER, unde s-a gândit un festival care ar putea să devină gen Edinburgh, iar apoi la Primăria Sighişoara. Aici, a fost o problemă, eram toată delegaţia, au văzut că avem finanţare, însă primarul de atunci ne-a întrebat de ce credem că acest proiect ar putea rezista. Iată că până la urmă s-a dovedit că este important pentru atâţia tineri care vin de fiecare an la festival. Acest festival trebuie să crească şi să fie foarte frumos, bine făcut, nu amatoriceşte cum s-a mai întâmplat în anumite ediţii, neînţelegându-se ce înseamnă arta medievală”, a arătat Mihai Serghei Todor.
Acesta consideră că un festival medieval trebuie să urmărească reconstituirea istorică artistică, militară, teatrul medieval, muzica medievală, luptele cavalerilor şi tot ce ţine de viaţa socială.
În plus, susţine regizorul, localnicii trebuie să se implice activ, să participe, să studieze, să se îmbrace medieval, să fie parte din festival, nu simpli spectatori.
„Noi participăm la multe alte festivaluri medievale apărute în România, care se dezvoltă din ce în ce mai bine şi cunoaştem foarte bine lumea aceasta. Cu toţii putem face lucruri frumoase, să aducem viaţa medievală, să readucem viaţa medievală şi istoria în Sighişoara. Asta înseamnă educaţie culturală, înseamnă să-i învăţăm pe oameni despre ceea ce a fost acea perioadă medievală, nu partea neagră, neguroasă din Evul Mediu. Fiecare din noi visează la un castel vechi, la partea idilică a acestei reîntoarceri în timp, în care sunt prinţese, cavaleri, există şi părţi mai puţin frumoase, dar trebuie încetul cu încetul să învăţăm, precum se întâmplă şi în străinătate, ca viaţa socială să o aducem din vechime spre cunoaştere”, a mai spus Mihai Serghei Todor.
În dorinţa de a revitaliza festivalul, după anii de restricţii pandemice, municipalitatea a preluat iniţiativa şi astfel, vineri seara, de la ora 19,00, Festivalul Sighişoara Medievală va fi deschis de o paradă şi un jurământ cavaleresc, iar seara se va încheia cu un concert susţinut de trupa Bucovina.
Sâmbătă, îndrăgitul actor Marian Râlea şi ABRACADABRA pun în scenă piesele „Drumul lui Făt Frumos” şi „Statuie cu suflet itinerantă”, iar pe parcursul zilei sunt anunţate demonstraţii de luptă, dansuri, un moment artistic cu cai, un concert de muzică medievală susţinut de Cimpoierii din Transilvania şi un spectacol de jonglerii cu foc susţinut de trupa Sirius.
În ultima zi a Festivalului Sighişoara Medievală, luptele cavalereşti vor atinge apogeul, la fel şi dansurile şi muzica evului, iar un concert a Trupei Cargo va încheia această ediţie. AGERPRES