Fibula de la Suseni pentru patru personalităţi mureşene

Sâmbătă dimineaţa în sala de oglinzi a Palatului Culturii a fost acordată distincţia Fibula de la Suseni, pentru patru personalităţi mureşene. Pentru ceremonie a fost adusă piesa originlă, străjuită de trei reprezentante ale Ministerului de Interne. Distincția cu același nume se acordă în mod tradițional de Ziua Națională.

Distincţia a fost acordată pentru:

-Luminiţa Teodora Odobescu, reprezentant permanent al Romaniei pe langa UE, nascuta la Reghin, distincţia fiind ridicată de mama dânsei

-Veronica Vetian, în vârstă de 100 de ani. Laureata a fost călugăriță înainte de război, apoi profesor de limba română. Victimă a regimului comunist, din cauza religiei. „Un om puternic, care a rezistat regimului comunist”, a arătat primarul din Reghin Maria Precup, care a vorbit despre laureată. Distincţia a fost ridicată de strănepoata ei.

-Raduly Bela, veteran de război, în vârstă de 100 de ani. A fost soldat atât în armata română, cat și maghiară, hăituit de Securitate, din cauza unui frate. Subprefectul Nagy Zsigmond a primit distincția pentru Raduly Bela

-Adalbert Stefan Cornel Hausknecht din Sighişoara, în vârstă de 100 de ani, prezentat de directorul Muzeului din localitate, N. Tescula.

Muzeul Judeţean Mureş deţine, din anul 1924, o comoară unică în lume, Fibula de la Suseni, atât prin frumuseţe, cât şi prin modul de păstrare, şi oricâte cercetări s-au făcut pe marginea acestui misterios accesoriu vestimentar, nu a mai fost găsită nicăieri o piesă identică.

Fibula de la Suseni, o fibulă de tip “passementerie”, adică cu spirale, cu scut şi cu pandantive, a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe prima terasă a Mureşului, pe partea dreaptă a râului, în apropierea comunei Suseni, la Fabrica de Cărămizi, într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente. Frapant la această remarcabilă descoperire a fost faptul că, deşi celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă şi într-o stare foarte bună.

Întrucât nicăieri în lume nu a mai fost descoperită o astfel de piesă, oamenii de ştiinţă au numit Fibula de la Suseni fibulă de tip passementerie varianta Suseni, neputând-o clasifica în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment.

Fibula a fost descoperită din întâmplare, nu a fost descoperită de arheologi, iar din acest motiv nu există foarte mult detalii despre condiţiile şi caracterul descoperirii.