Proiecţia peliculei regizorului Radu Gabrea, „Cocoşul decapitat”, realizată în anul 2008 după romanul omonim al lui Eginald Schlattner, a constituit un moment aparte în cadrul Festivalului ProEtnica.
Proiectat în Cetatea Medievală Sighişoara, în prezenţa fiicei regizorului, scenografa Magdalena Schubert, „Cocoşul decapitat” prezintă începutul sfârşitului prezenţei saşilor în Transilvania.
O a doua proiecţie de film a fost ultimul lungmetraj al lui Radu Gabrea, „O poveste de dragoste, Lindenfeld”, inspirat după un roman scris de Ioan T. Morar, – care îi are în distribuţie pe actorii Victor Rebengiuc, Victoria Cociaş, Mircea Diaconu şi Ion Caramitru.
„‘Cocoşul decapitat’ urmăreşte povestea a patru personaje principale, se petrece pe data de 23 august, dar în anul 1944, când aceşti patru copii serbau „exitus” – petrecerea de absolvire a anului şcolar. Aceşti copii aveau propriile poveşti de dragoste, propriile întâmplări, propriile relaţii, şi, în acea noapte fatidică, acestea s-au destrămat odată cu lumea care se prăbuşea în jurul lor. (…) Şi Al Doilea Război Mondial şi după aceea venirea comuniştilor au distrus-o definitiv. Cel de-al doilea film vorbeşte chiar despre asta – tata a extras din cartea lui Ioan T. Morar povestea bătrânului care doreşte să-şi revadă satul pe care l-a părăsit în momentul în care comuniştii au săltat tot ce era de origine germană şi au deportat, dar el a reuşit să fugă în Germania. Şi fata cu care era atunci împreună nu a dorit să plece, ci să-şi însoţească părinţii în deportare. Şi a avut destinul tragic al tuturor celor de aici şi se revăd peste ani. În momentul în care el revine (…) mai vrea să vadă încă o dată lumea aşa cum a cunoscut-o în tinereţe. Şi toată povestea lor de dragoste este magistral interpretată de Victor Rebengiuc şi de Victoria Cociaş”, a declarat pentru AGERPRES Magdalena Schubert.
Ea a evocat cu acest prilej personalitatea marelui regizor.
„Tatăl meu a fost un om important al cinematografiei româneşti, unul dintre cei mai importanţi. (…) El a fost primul care a reuşit să străpungă zidul cenzurii şi al sistemului din acea vreme (…). Şi datorită lui următorii au avut un drum mult mai uşor şi mai lin pentru a fi ceea ce s-a numit atunci noul val cinematografic de la sfârşitul anilor ’60. Dar viaţa lui a fost un permanent început. În 1975, după ce a ieşit filmul ‘Dincolo de nisipuri’, care a fost interzis ulterior, tatăl meu a plecat în Germania, a fugit. A fost invitat la Festivalul de la Cannes şi a rămas în Germania, unde a fost unul dintre puţinii care a reuşit să facă o carieră în domeniul iniţial – film”, a arătat Magdalena Schubert, amintind că Radu Gabrea a realizat două filme de referinţă în cinematografia germană – „O făclie de Paşti” şi „Un bărbat ca Eva”.
„După Revoluţie a urmat un alt început, s-a reîntors în România şi nu numai că a continuat să facă film, dar a pus bazele Legii cinematografiei şi Centrului Naţional al Cinematografiei”, a adăugat fiica lui Radu Gabrea.
Momentele artistice au atras începând de miercuri sute de spectatori în Piaţa Cetăţii Medievale din Sighişoara.
Printre cei care au urcat pe scena festivalului s-au aflat ansamblul Sonţe-Soarele (Asociaţia Macedonenilor din România), ansamblul Solonczanka (Uniunea Polonezilor din România), ansamblul Serbska reja a minorităţii Sorabilor din Germania, ansamblul de dansuri Lastivocica (Uniunea Culturală a Rutenilor), ansamblul Karasesvka Zora – Zorile Caraşovei (Uniunea Croaţilor din România), corul „Holuboc” (Uniunea Culturală a Rutenilor din România), orchestra Chervona Calena din Baia Mare şi corul Luh nad din Lunca la Tisa (Uniunea Ucrainenilor din România). Minoritatea elenă şi cea evreiască au propus un program bogat. Astfel, Uniunea Elenă din România a fost reprezentată pe scenă de ansamblul artistic „O mie de porumbei” din Tulcea, ansamblul artistic „Mini Elpis” din Constanţa, ansamblul artistic Kimata din Ploieşti şi ansamblul „Prietenii lui Zorba” din Drobeta Turnu Severin. Un recital extrem de antrenant a susţinut şi Ionuţ Galani – interpret de muzica grecească.
Comunitatea evreiască a fost reprezentată de Trupa „Or Neurim” (Lumina Tinereţii) din Oradea, precum şi de Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern, care au încheiat seara a doua de festival cu un concert electrizant.
Au mai urcat pe scenă în aceste zile ansamblul artistic ”Vartavar” (Uniunea Armenilor din România), ansamblul de dansuri albaneze ”Serenada”, Bucureşti / Craiova (Asociaţia Liga Albanezilor din România), ansamblul artistic ”Veselija” Sibiu, ansamblul artistic Zurboló Egyesület (Uniunea Democrată Maghiară din România – Filiala Cluj-Napoca), Tanzgruppe Sighişoara (Forumul Democrat al Germanilor din România) şi ansamblul ”Delikanlilar” din Constanţa (Uniunea Democrată Turcă din România).
Concertul care a încheiat seara de vineri a fost susţinut de Fanfara de la Cozmeşti şi solista acestei trupe din judeţul Iaşi, Ina Chiriac.
Au avut loc totodată două expoziţii comune de artă cu lucrări ale artiştilor contemporani din rândul minorităţilor naţionale. Standurile meşteşugăreşti şi de prezentare ale minorităţilor naţionale au fost vizitate de sute de turişti.
Proiectul este susţinut de către Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi Consiliul Judeţean Mureş, în calitate de parteneri, precum şi de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Municipiul Sighişoara, în calitate de finanţatori.
Evenimentul se bucură şi de sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti, Institutul Cultural Român din cadrul Guvernului României, Institutul pentru Relaţii Externe din Stuttgart (Institut fur Auslandsbeziehungen Stuttgart) şi Ministerul pentru Ştiinţă, Cercetare şi Cultură al Landului Brandenburg al Republicii Federale Germania. AGERPRES este partener media la acest eveniment. AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.