Un fost angajat al Muzeului Judeţean Mureş este cercetat penal în cazul celor 18 tablouri, majoritatea din colecţia ‘Tezaur’, care au dispărut din muzeu şi au fost înlocuite cu falsuri, a anunţat marţi Biroul de Presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Mureş. Potrivit Andreei Pop, purtătorul de cuvânt a IPJ Mureş, dosarul celor 18 tablouri de colecţie înlocuite cu falsuri este în lucru încă din anul 2005, însă recent a fost descoperit şi recuperat unul dintre acestea, în valoare de circa 15.000 – 20.000 de euro, iar astfel au început cercetările penale împotriva fostului angajat.
Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, a arătat că falsurile au fost descoperite cu ocazia unui inventar comandat de Ministerul Culturii şi că lipsa tablourilor originale nu a putut fi observată mult timp dat fiind faptul că numărul de tablouri coincidea cu numărul aflat în inventar. ‘Specialiştii noştri, cu ocazia reinventarierii şi reevaluării lucrărilor, au observat mai multe lucrări nu sunt în regulă. La o analiză mai atentă s-a constatat că ele sunt falsuri care puteau fi schimbate doar de persoane care lucrau în cadrul instituţiei. Nu este un fenomen izolat în România, desigur majoritatea colecţiilor s-au confruntat şi se confruntă cu aceste probleme. Totul este programat, depinde când se apucă muzeele din România să reinventarieze şi să reevalueze, în mod foarte serios, cu specialişti, inventarele lor, pentru că atunci o să apară aceste nereguli (…) Valoarea tabloului găsit (de poliţişti, n.r.) este 15.000-20.000 euro. Avem peste 2.500 de tablouri în colecţie, din care peste 20% sunt în categoria de Tezaur, foarte valoroase, deci peste 200. Din păcate lipsesc şi din categoria celor de Tezaur, pentru că ele sunt cel mai bine vândute’, a declarat presei Zoltan Soos, directorul Muzeului Judeţean Mureş.
Soos a spus că în cazul Muzeului Judeţean Mureş este vorba despre 18 tablouri, din care unul s-a recuperat, că au fost şi altfel de tablouri depistate, iar cercetările s-au extins. ‘Cazul este în cercetare de aceea nu putem da nici nume, nici tablouri, nici autori, până când nu se închide cazul (…) Noi am dori să organizăm o expoziţie care ar arăta această problematică a patrimoniului naţional, cum erau furate, schimbate, cum nu s-a observat furtul’, a susţinut Soos.
Directorul Muzeului Judeţean Mureş a arătat că întrucât muzeele nu dispuneau de specialişti, fie achiziţionau falsuri, fie aveau colecţiile predispuse la a fi înlocuite cu falsuri, mai ales că piaţa neagră a traficului cu lucrări de artă s-a dezvoltat după anul 1990, când Legea Patrimoniului a fost abrogată.
‘Evident specialişti erau foarte puţini, mai ales în anii ’50, ’60, ’70, când foarte multe tablouri ajungeau în muzee după naţionalizare. Specialişti nu erau pentru această cantitate imensă de materiale şi piaţa neagră profita la maximum, foarte multe lucrări erau atunci achiziţionate dar numai după 1990 au fost scoase din ţară, pentru că s-a desfiinţat Legea patrimoniului, în mod inexplicabil sau explicabil (…) Aş invoca şi această stare a anilor de început 1990, când era o incertitudine în ţară şi presupun că acele persoane care au comis aceste fapte nu au crezut niciodată că în România va veni vremea când vom relua detaliat nu numai inventarele, noi facem inventar analitic, luăm piesa şi inventarul şi să comparăm informaţiile despre piesă şi aşa aflăm istoricul din ultimii 50 de ani al muzeului’, a susţinut Zoltan Soos.
Directorul muzeului a arătat că, în anul 2004, Ministerul Culturii a cerut ca toate colecţiile muzeale din România să fie reevaluate şi să fie digitalizate, iar Muzeul Judeţean Mureş a luat în serios acest ordin al ministerului şi se află undeva la 90% în prelucrarea informaţiilor.
Zoltan Soos a subliniat că Muzeul Judeţean Mureş deţine o colecţie de picturi foarte valoroasă şi de aceea se presupune că tablourile originale sustrase au părăsit deja ţara.
‘Se pare că o parte au părăsit ţara. Dacă au ajuns în Germania, sunt imposibil de recuperat pentru că au o lege care protejează patrimoniul, chiar dacă se dovedeşte că este furat acel bun cultural, legea lor interzice ca bunurile culturale să fie scoase de pe teritoriul Germaniei’, a arătat Soos.
Acesta a mai spus că în colecţia Muzeului Judeţean Mureş există mai multe categorii de picturi şi că se presupune că unele chiar ar fi fost achiziţionate ca falsuri, care nu au fost etichetate ca atare din cauza lipsei specialiştilor în domeniu, însă există şi falsuri bine executate, dar şi ‘falsuri grosolane’. ‘Evident că atunci nu şi-au dat seama. A fost o greşeală a comisiei respective (de preluare, n.r.). Probabil specialişti erau mai puţini: dacă venea cineva care era expert pe pictură maghiară şi i se dădea un Petraşcu putea să spună că este credibil; nu era specialist pentru epoca respectivă şi putea să fie ocolită atenţia comisiei. În unele cazuri nu putem vorbi de furt, ci despre greşeli de achiziţie. Majoritatea lor sunt destul de bine făcute, un amator nu ar observa, dar sunt unele care au fost foarte grosolan făcute, ne şi mirăm cum au avut curajul’, a subliniat Soos.
Pictorul Vasile Mureşan a declarat, la rândul său, că nu exclude nici varianta furtului tablourilor şi înlocuirii acestora cu falsuri, însă nu exclude nici posibilitatea să fi fost achiziţionate falsuri de la bun început. Acesta a susţinut că în cadrul Muzeului Judeţean Mureş se vehiculează ipoteza potrivit căreia unii angajaţi sau foşti angajaţi ar fi înlocuit tablourile, dar că în realitate ‘erau maximum trei oameni în acea secţie, cel care răspundea de tablouri, un muzeograf şi un şef de secţie’. ‘Nu-mi închipui că cineva este atât de stupid încât să-şi ia scaunul de sub fund şi să-l vândă, iar pe urmă să fie întrebat: Unde ţi-e scaunul? Dacă e atât de stupid, înseamnă că-şi merită pedeapsa (…) Nenorocirea este că de când eu am venit la muzeu, în muzeu erau acele lucrări care acum sunt declarate false. Când au fost înlocuite, dacă au fost înlocuite? Avem vreun document că ele au fost înlocuite, că sunt autentice sau false? În 1985 sau 1986 erau nişte lucrări pe care eu le văd şi acum acolo. Poate că erau falsurile. De multe ori şi hoţul strigă hoţii. Mulţi dintre cei care puteau face treaba asta sunt decedaţi, dar nu mă îndoiesc de probitatea lor. (…) Eu am auzit, în anii 1985, de un Luchian şi de un Grigorescu, dar cât este de adevărat, nu ştiu’, a mai susţinut pictorul Vasile Mureşan.
AGERPRES