La sfârşitul anului trecut, în luna decembrie, peste 30 de persoane, printre care primari şi consilieri locali, au fost trimise în judecată, în 13 dosare privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, totalul prejudiciilor fiind de aproape 2,6 milioane de euro, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Dintre aceste dosare, unele se referă la fraudarea fondurilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, o practică întâlnită destul de des în ultimii ani. Am încercat să aflăm care au fost cazurile de fraudare a fondurilor A.P.I.A. din ultimii ani, în judeţul Mureş, în special în privinţa unor oameni din interiorul primăriilor. Am pornit de la o idee care afirmă că aceste persoane, ştiind situaţia terenurilor nelucrate din comunele pe care le administrează, se folosesc de aceste terenuri, atribuindu-şi-le fictiv şi obţinând fonduri A.P.I.A. destinate exploatării acestora.
Mandatare cu bucluc
La începutul acestui an, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureș au publicat pe site-ul propriu un comunicat care informa despre trimiterea în judecată a inculpatului Bartha Domokos, viceprimar al comunei Band, județul Mureș, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea în numele lor (acuzaţii negate de viceprimarul Domokos, într-o declaraţie pe care o puteţi citi câteva rânduri mai jos).
După cum arată DNA, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: „În cursul anului 2007, inculpatul Bartha Domokos, în calitate de viceprimar al comunei Band, județul Mureș, a încheiat un contract de arendare între el, ca persoană fizică și Primăria comunei Band, în care a atestat în mod nereal că folosește suprafața de 722,40 ha de pășune, în condițiile în care terenul respectiv era, de fapt, exploatat de alte persoane.
În baza acestui contract, inculpatul a formulat la A.P.I.A. o cerere de finanțare și a obținut în mod ilegal suma de 103.100 de lei (echivalentul a aproximativ 27.995 euro), reprezentând subvenții agricole aferente campaniei din anul 2007.
Suma de bani obținută ilegal a fost virată de inculpat în contul Primăriei comunei Band.
A.P.I.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 103.701,78 de lei. În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor inculpatului Bartha Domokos.Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Tîrgu-Mureș”.
Însă Bartha Domokos neagă aceste acuzaţii: ,,Nu sunt adevărate declaraţiile DNA. Eu nu am folosit niciodată banii. În anul 2007 am fost mandatat printr-o hotărâre de Consiliul Local să obţin finanţare de la A.P.I.A. pentru terenurile Primăriei. La scurt timp după ce A.P.I.A. a virat banii pe contul meu personal, eu i-am virat în contul primăriei (după aproximativ jumătate de oră)”.
Mica la rând
Tot în decembrie, a fost trimis în judecată Emanoil-Florin Crişan, consilier în cadrul Primăriei Mica. Acesta e acuzat de procurării anticorupţie că ar fi obţinut ilegal aproximativ 29.125 de de euro, reprezentând sumele încasate necuvenit cu titlu de subvenţii pentru agricultură. ,,În perioada 2009 – 2012, inculpatul Crișan Emanoil-Florin, în nume personal, a solicitat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Mureș subvenții pentru suprafața agricolă pentru suprafața de aproximativ 125 hectare de pășune aparținând Comunei Mica, Județul Mure și, de fiecare dată, inculpatul a prezentat un contract de pășunat pe care îl încheiase în cursul anului 2009 cu Primăria comunei Mica. În acest contract, inculpatul a menţionat, în mod nereal că va asigura activitatea de păşunat cu un număr important de animale, deşi nu avea aceste animale. De asemenea, în cursul anului 2012, inculpatul a mai depus la A.P.I.A. mai multe înscrisuri (tabele nominale) pe care le-a falsificat inserând în fals numele persoanelor care deţin animalele respective. Inculpatul Crişan Emanoil-Florin a obţinut astfel, pe nedrept, suma totală de 125.605,88 de lei (echivalentul a aproximativ 29.125 euro) reprezentând sumele încasate necuvenit cu titlu de subvenţii pentru agricultură. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bucureşti s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 154.789,11 de lei, sumă la care se adaugă dobânzile şi penalităţile prevăzute de legislaţia în vigoare”, afirmă reprezentanţii DNA. În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând inculpatului. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Tîrnăveni.
Am sunat la Primăria Mica pentru a putea intra în contact cu domnul Crişan Emanoil-Florin. Însă nu am putut lua legătura cu dânsul fiindcă secretara Primăriei ne-a informat că domnul Crişan nu mai are legătură cu Primăria, ,,fiind în mandatul trecut consilier. Nici număr de telefon de-al dânsului nu avem”, a completat secretara.
Nici da, nici nu
Dăm în continuare citire unui alt comunicat, publicat la începutul lunii decembrie 2012 pe site-ul DNA: „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Tîrgu-Mureș au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Jors Ioan, primar al comunei Bahnea jud. Mureș. […] În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: ,,La datele de 13 mai 2009 și 27 aprilie 2010, inculpatul Jors Ioan, primar al comunei Bahnea, județul Mureș, a formulat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul Județean Mureș două cereri pentru acordarea de subvenții pentru agricultură din fonduri europene și din bugetul de stat. În cererile sale, inculpatul a declarat că utilizează în mod legal suprafețele de 93, 11, respectiv 91,66 hectare teren agricol și pășune în baza unui contract de arendă încheiat cu Primăria comunei Bahnea. În cererile sale, inculpatul a menționat că documentele în baza cărora solicită subvențiile sunt perfect valabile în condițiile în care contractul de arendă menționat mai sus a fost semnat de inculpat atât în calitate de locatar cât și în calitate de reprezentant al locatorului Primăria comunei Bahnea.
În această modalitate, inculpatul a încasat pe nedrept suma totală de 55 937, 89 lei (echivalentul a aproximativ 13.201 euro), reprezentând subvenția pentru anul 2009, fără a i se acorda și suma solicitată pentru anul 2010. Cu această sumă, A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar pe parcursul cercetărilor, inculpatul a restituit A.P.I.A. banii încasați ilegal. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Târgu Mureș”.
Contactat telefonic, primarul Jors Ioan ne-a furnizat un răspuns la întrebarea dacă este sau nu vinovat de acuzaţiile DNA: ,,Eu nu zic nici că sunt adevărate acuzaţiile, nici că nu sunt. Nu pot să zic decât ce este scris acolo, în rechizitoriul DNA”.
Animale insuficiente
Cazul unui alt consilier local a devenit a fost dat publicităţii de către DNA în luna februarie 2012. Cităm, spre lămurire, următoarele rânduri din comunicatul DNA: ,,Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Deac Mihai-Radu, consilier în Consiliul Local al Comunei Vînători, judeţul Mureş […]. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: În data de 30 aprilie 2010 şi 9 mai 2011, inculpatul Deac Mihai-Radu a solicitat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Mureş acordarea de fonduri europene nerambursabile în baza schemei unice de plată pentru suprafaţa de 65 de hectare de păşune. În cuprinsul acestor cereri, inculpatul a făcut afirmaţii nereale în sensul că deţine un număr suficient de animale pentru a se încadra în prevederile legale impuse pentru acordarea subvenţiei. În susţinerea acestei afirmaţii, inculpatul a prezentat două adeverinţe, emise la solicitarea sa de funcţionari publici din cadrul Primăriei comunei Vînători, judeţul Mureş, în care s-a specificat în mod nereal că inculpatul deţine numărul necesar de animale.
A.P.I.A s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 81.982,70 lei (echivalentul a aproximativ 19.473 euro), reprezentând banii achitaţi pe nedrept inculpatului Deac Mihai – Radu.
În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpatului. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sighişoara”.
Am încercat în ultima săptămână să luăm legătura şi cu domnul Deac, pentru a ne furniza punctul său de vedere asupra declaraţiilor DNA, însă deşi l-am sunat de aproximativ 20 de ori, niciodată nu a răspuns la telefon.
Familia acuzată
În mai 2011, un alt comunicat DNA făcea cunoscut cazul a doi oameni, soţ şi soţie, ambii trimişi în judecată pentru fraudarea de fonduri A.P.I.A. Este vorba despre Nicolae Goga, fost viceprimar al comunei Apold şi soţia sa. ,,Sunt nefondate acuzaţiile. A fost un dosar politic, iar acum nu mai fac politică. Să vedem, poate mă lasă în pace… Justiţia va hotărî”, a declarat pentru Punctul Nicolae Goga.
Dar, să vedem care erau acuzaţiile DNA, aşa cum reies ele din comunicatul postat pe site-ul Direcţiei: ,,Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
Goga Maria, asociat unic şi administrator la S.C. „AGROMIRO” SRL Daia, jud. Mureş […] şi Goga Nicolae, viceprimar al comunei Apold, judeţul Mureş […].
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: În cursul anilor 2007 şi 2009, inculpatul Goga Nicolae, în calitate de viceprimar al comunei Apold, judeţul Mureş, a ajutat-o pe soţia sa, Goga Maria, să obţină în mod nelegal fonduri europene acordate prin schemele de sprijin pe suprafaţă. Astfel, Goga Nicolae, în calitate de viceprimar al comunei Apold şi soţia sa, Goga Maria, în calitate de administrator la S.C. „AGROMIRO” SRL, au încheiat mai multe contracte de închiriere a unor terenuri agricole situate pe raza comunei Apold şi aflate în patrimoniul Consiliului Local Apold cu încălcarea prevederilor legale referitoare la conflictul de interese privind aleşii locali, motiv pentru care toate aceste acte sunt nule. În plus, acesta a pus la dispoziţia soţiei sale, Goga Maria, formularele de cerere de plată directă pe suprafaţă şi documentele anexate la acestea, i-a acordat consiliere în domeniul accesării fondurilor A.P.I.A. şi s-a deplasat la sediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul Judeţean Mureş – Centrul Local Sighişoara, unde a reprezentat-o pe Goga Maria fără a deţine mandat special în acest sens.
În acest context, în perioada 2007-2010, inculpata Goga Maria, în calitate de persoană fizică, a depus la A.P.I.A.– Centrul Judeţean Mureş patru cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă folosind declaraţii şi documente false, inexacte sau incomplete. Prin cererile depuse, inculpata a solicitat fonduri europene pentru suprafaţa de aproximativ 44 de hectare de teren agricol situat pe raza comunei Apold, judeţul Mureş în condiţiile în care terenurile respective nu erau utilizate de Goga Maria în calitate de persoană fizică, iar pentru anii 2009 şi 2010 a prezentat contractele de închiriere a acestor terenuri care sunt nule din motivele descrise mai sus. În această modalitate, Goga Maria a obţinut fonduri europene în sumă de 102.108,72 lei.
În plus, în aceeaşi perioadă, de astă dată în calitate de administrator la S.C. „AGROMIRO” SRL (societate care are ca principal obiect de activitate creşterea animalelor), Goga Maria a depus la A.P.I.A. Mureş cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă folosind contractele de închiriere încheiate în mod nelegal cu soţul său. Astfel, Goga Maria a obţinut în mod nelegal fonduri europene în valoare de 15.819,72 lei.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Mureş s-a constituit parte civilă cu suma totală de 117.928,44 lei, echivalentul a aproximativ 30.497 euro. În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unei case aparţinând soţilor Goga Nicolae şi Goga Maria. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Tîrgu Mureş”.
Vânători… de fonduri
Tot în luna mai 2011, DNA prezenta cazul a doi ,,apropiaţi” ai Primăriei Vânători, trimişi în judecată pentru fraudarea a aproape 60.000 de euro. Părerea dânşilor nu am putut-o obţine fiindcă contactând primăria Vânători am aflat că dânşii nu mai lucrează acolo şi nici număr de telefon valabil nu am obţinut. În continuare, reproducem comunicatul DNA din primăvara anului 2011: ,,Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Bologa Emil, consilier în cadrul Consiliului Local al Comunei Vînători, jud. Mureş, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni: folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave; instigare la fals intelectual în formă continuată, Micle Mariana, inspector superior în cadrul Compartimentului agricol al Primăriei comunei Vînători, jud. Mureş, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de fals intelectual în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: În cursul anilor 2008 – 2010, inculpatul Bologa Emil a solicitat la A.P.I.A. Mureş subvenţii agricole pentru suprafeţe de teren agricole cuprinse între aproximativ 180 şi 191 de hectare prin prezentarea de date şi declaraţii false cu privire la suprafeţele de teren pe care le deţinea în mod real. Cu această ocazie, Bologa Emil a folosit două adeverinţe emise de primăria Vînători în care inculpata Micle Mariana a consemnat în fals că Bologa Emil deţine o suprafaţă de teren agricol mult mai mare decât cea deţinută în mod real. În acelaşi scop, Micle Mariana, în calitate de inspector superior la Compartimentul agricol al Primăriei Vînători, a falsificat şi Registrul agricol al aceleiaşi primării consemnând că Bologa Emil deţine o suprafaţă de teren mai mare decât cea reală.
În această modalitate, Bologa Emil a obţinut în mod ilegal fonduri europene în sumă totală de 238.147,6 de lei, echivalentul a aproximativ 58.899 de euro (calculat la un curs mediu anual de 4,04 lei/euro).
În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil aparţinând inculpatului.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sighişoara”.
Un primar decedat
La începutul lunii ianuarie 2011, cazul unui alt primar acuzat că a obţinut în mod fraudulos fonduri de la A.P.I.A. era dat publicităţii de către DNA. Însă, în prezent, cazul este de notorietate mai scăzută fiindcă inculpatul a decedat între timp. Despre ce caz este vorba aflăm tot dintr-un comunicat postat pe site-ul DNA: ,,Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş au dispus trimiterea în judecată a inculpatului TOŞA IOAN, primar al comunei Vînători, jud. Mureş, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni: folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor; tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi; fals material în înscrisuri oficiale.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: La data de 6 mai 2009, inculpatul Toşa Ioan a formulat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (A.P.I.A.) Mureş o „cerere unică de plată” pentru anul 2009 prin care a solicitat acordarea de subvenţii pentru suprafaţa de 158,8 hectare de păşune în condiţiile în care a anexat cererii un contract de închiriere lovit de nulitate absolută deoarece fusese încheiat cu încălcarea prevederilor legale în domeniu. Acest contract fusese încheiat între soţia inculpatului şi Primăria comunei Vânători, judeţul Mureş, reprezentată chiar de Toşa Ioan, în calitate de primar.
În această modalitate, Toşa Ioan a obţinut în mod nelegal suma de 82.633,10 lei.
De asemenea, la data de 10 mai 2010, Toşa Ioan a formulat o nouă cerere, aferentă anului 2010, prin care, în baza aceluiaşi contract de închiriere nul, a solicitat subvenţii pentru aceeaşi suprafaţă de teren. În plus, contractul prezentat de inculpat era falsificat deoarece Toşa Ioan l-a semnat atât la poziţia „locator” cât şi la poziţia „locatar”. A.P.I.A. nu s-a constituit parte civilă pe parcursul urmăririi penal”
Concluzii
După cum se poate constata din cele scrise mai sus, fraudarea fondurilor A.P.I.A. de către primari, viceprimari sau alţi ,,apropiaţi” ai primăriilor mureşene nu este un fenomen izolat. Întrebarea este: cât de răspândit este acest fenomen? Sau altfel spus: în câte comune se fraudează fonduri A.P.I.A. fără ca situaţia să fie încă descoperită de DNA? Poate răspunsul va veni peste câţiva ani, când cei de la DNA îşi vor înteţi acţiunile. Însă, trebuie remarcat că situaţiile prezentate se referă doar la judeţul Mureş şi doar la ultimii doi ani. Prin analogie, putem înmulţi numărul cazurilor cu numărul judeţelor din ţară şi atunci avem o cifră destul de deprimantă (mai ales având în vedere faptul în articol am prezentat doar cazurile oamenilor din interiorul primăriilor). Oricum, frauda rămâne o ,,lepră” bântuitoare prin România, iar fondurile câştigate uşor, dar nemeritos, nişte sirene care te duc spre un final nu tocmai fericit.
Nu ne rămâne decât să adăugăm, în legătură cu toate dosarele penale menţionate mai sus, că finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, este o situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Vasile Dancea