Greii UPM faţă în faţă

Pentru funcţia de rector al UPM candidează prorectorul didactic al universităţii, Călin Enăchescu, respectiv Ramona Neag, unul dintre şefii Facultăţii de Studii Economice, Juridice şi Administrative. Săptămânalul Punctul i-a ,,pus față în față” pentru a vedea cine merită mai mult funcția de rector. Citiți în continuare ce a ieșit…

Prof. univ. dr Ramona Neag

Rep.: Ce credeţi că vă recomandă pentru funcţia de rector?

Prof. Univ. Dr Ramona Neag: Experienţa pe care am acumulat-o în cei 19 ani de cadru didactic în învăţământul universitar, experienţa profesională pe care o am în calitate de economist şi expert contabil auditor financiar. Consider că în următorii ani va fi nevoie de o gestiune riguroasă la nivelul unei instituţii de stat. Datorită problemelor actuale cred că experienţa pe care o am în acest domeniu va fi benefică pentru conducerea acestei universităţi.

Rep.: Ce credeţi că a funcţionat bine şi ce credeţi că nu a funcţionat?

R.N.: Este foarte greu să dai un verdict aşa într-o frază. Sunt foarte multe lucruri bune care s-au făcut. Universitatea Petru Maior cred că a contribuit foarte mult la crearea unei noi facultăţi. Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative este o facultate nouă, înfiinţată printr-un efort comun al cadrelor didactice care existau în universitate. Şi se vede clar că această facultate îşi merită în momentul de faţă poziţia. Consider că este foarte important că acest lucru s-a făcut şi noi, cei care suntem de la această facultate, beneficiem de aceste eforturi. În al doilea rând, universitatea a ieşit foarte mult în afară. Cadrele didactice au fost sprijinite în a accesa fonduri, şi-au dezvoltat proiecte internaţionale, relaţiile internaţionale ale universităţii s-au dezvoltat foarte mult şi acest lucru trebuie remarcat. Ce n-a funcţionat… probabil colaborarea între facultăţi, între cadre universitate din cadrul facultăţilor din universitare în crearea de masterate comune, de programe în care să fie antrenaţi colegi din toate facultăţile, să se facă echipe inter-disciplinare prin care să lucrăm împreună şi să ne cunoaştem mai bine. Nu au funcţionat foarte bine, din punctul de vedere al rigorii administrative mai multe lucruri. De exemplu biblioteca, cea care ar trebui să beneficieze de o informatizare, care e extrem de importantă. Cred că ar trebui să facem mai mult în ideea ca fiecare persoană care lucrează în universitate să ştie foarte clar responsabilităţile pe care le are. De asemenea, colegii din aparatul administrativ să fie implicaţi în activitatea de asigurare a dosarelor pentru managementul calităţii. Sunt lucruri extrem de importante, pentru că atunci când suntem evaluaţi de către ARACIS se cer foarte multe dosare, iar aceste dosare trebuie realizate de către colegii mei, care sunt şi aşa implicaţi în alte activităţi. Aparatul administrativ ar putea să suplinească o parte din sarcini. Şi, bineînţeles, să încercăm o remunerare a tuturor activităţilor care se realizează.

Rep.: Ce consideraţi că ar trebui schimbat?

R.N.: În plan sunt foarte multe lucruri pe care le-am sugerat. Ar trebui să încercăm să facem aceste masterate la nivel de facultăţi pe care să le agreeze şi mediul economic, să venim în întâmpinarea cerinţelor acestora. Mi-aş dori o colaborare cu mediul economic, care trebuie să conştientizeze că noi încercăm să formăm cadre care mai apoi trebuie valorificate de ei. Am dori ca studenţii noştri să fie stimulaţi. Noi nu avem întotdeauna resursele financiare necesare, însă mediul economic poate să vină şi să sprijine şi să-i stimuleze pe acei studenţi care sunt cei mai buni, prin burse sau facilitându-le un loc de muncă bun, dacă ei sunt buni. Mi-aş dori foarte mult ca activitatea de practică să fie realizată în condiţii mai bune, să ne implicăm în a găsi noi societăţile unde aceşti studenţi să fie primiţi în practică. Fiecare facultate are activităţi practice. Trebuie să ne implicăm, să nu-i lăsăm doar pe studenţi să caute, pentru că este foarte greu. Parteneriatul cu mediul economic ar putea fi foarte benefic. De asemenea mi-aş dori foarte mult ca studenţii noştri să fie chiar studenţi. Să le organizăm o viaţă socială, activităţi sportive, prin care să se implice zi de zi. Noi avem un cenaclu la Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative şi mi-aş dori ca acest cenaclu să încerce să-i coopteze pe toţi studenţii. Mi-aş dori de asemenea să creăm o bază de date cu toţi studenţii astfel încât, dacă un agent economic doreşte să angajeze pe cineva, să nu mă întrebe pe mine, profesorul Neag, ce student i-aş indica, ci să existe o bază de date şi atunci ei să vină către universitate ca spre un partener. Aş dori 10 oameni pe domeniul respectiv, să vedem ce ofertă aveţi.

Rep.: Ce schimbări veţi aduce în management?

R.N.: Fiind o funcţie executivă, mi-aş dori să identific foarte bine activităţile pe fiecare post. Pornind de la organigrama din universitate, aş vrea să identific fiecare persoană şi care sunt activităţile pe care le realizează corespunzător pregătirii şi să vedem unde există posibilitatea ca persoanele respective să fie antrenate şi în alte activităţi. Nu este o muncă foarte uşoară, dar îmi doresc să fac acest lucru pentru eficientizarea activităţii administrative. Sunt multe activităţi administrative în care sunt implicare cadre didactice şi acest lucru presupune alocarea unui timp foarte valoros, în care ar putea sta de vorbă cu studenţii, ar putea avea activitate ştiinţifică, nu să se ocupe de dosare. Aş dori să dinamizez aparatul administrativ în sensul de a suplini anumite activităţi pe care astăzi le fac cadrele didactice. În ceea ce priveşte activitatea studenţilor mi-aş dori o colaborare mult mai bună cu organizaţiile studenţeşti. Ele există, trebuie numai dinamizate, trebuie să simtă că au un sprijin. Dacă îl au, ei pot fi foarte creativi. Bineînţeles că trebuie să trecem prin filtrul gândiri ce propun ei, dar trebuie să simtă că suntem aproape de ei.

Rep.: Care sunt primele cinci proiecte pe care le veţi implementa dacă sunteţi aleasă rector?

R.N.: În primul rând aş dori să eficientizez activitatea administrativă, în al doilea rând aş dori foarte mult să fac schimbarea site-ului universităţii, în al treilea rând parteneriatul cu mediul economic în care pot să mă implic personal având în vedere mediul în care lucrez efectiv şi m-am format, în al patrulea rând bibliotecile şi în al cincilea rând, dacă totul va merge bine, activitatea studenţilor, dinamizarea ei, iar acel cenaclu să fie cunoscut în tot oraşul prin activităţile pe care le poate desfăşura.

Prof. univ. dr. Călin Enăchescu

Rep.: Ce credeţi că vă recomandă pentru funcţia de rector?

Prof. univ. dr Călin Enăchescu: Asta este o întrebare destul de dificilă. Totuşi, de 15 ani sunt în mediul academic al universităţile. Este vorba despre o experienţă acumulată de la catedră mergând până la facultate, unde am fost decan timp de cinci ani, mergând până la conducerea universităţii unde am fost prorector timp de opt ani. Cunosc realităţile, condiţiile din universitate. Ştiu ce e bine şi ce e rău. Sper să pot propune şi lucruri care vor aduce îmbunătăţiri. Evident şi experienţa ştiinţifică: Sunt profesor universitar de 20 ani. Şi, nu în ultimul rând, dorinţa de a face ceva.

Rep.: Ce credeţi că a funcţionat bine şi ce nu a funcţionat? 

C.E.: Partea didactică. La noi în universitate s-a făcut întotdeauna şcoală. Nu am eliberat diplome fără acoperire, în sensul că abilităţile şi cunoştinţele studenţilor aveau acoperire printr-un program educaţional corespunzător. Ne caracterizează dinamismul şi, datorită unei mărimi mai mici, capacitatea de a organiza mult mai eficient activităţile. Ar mai fi multe de spus: relaţiile internaţionale cu peste 60 de universităţi din străinătate, proiectele multe, inclusiv cu finanţare europeană care a dus la o dotare bună a universităţii şi în general un program de creştere continuă a specializării, a oferte educaţionale. Totul trebuie raportat la dimensiunile universităţii. Cel mai important lucru care trebuie schimbat este mentalitatea: să fie mai nouă, adaptată la noile cerinţe ale societăţii, exprimate şi prin Legea Educaţiei. Aceasta impune nişte criterii de ierarhizare prin care vine şi finanţarea, în funcţie de activitatea de cercetare în proporţie covârşitoare. Datorită faptului că noi suntem un colectiv mic, activitatea de cercetare era fărâmiţată pe grupuri foarte mici sau chiar individuale. Asta nu are cum să ducă la eficienţă. În planul meu managerial e propunerea de coagulare pe grupuri mari. În loc să avem fiecare câte o temă de cercetare, să avem câteva teme de cercetare şi să facem grupuri de cercetători şi atunci creşte eficienţa.

Rep.: Ce schimbări veţi aduce în managementul universităţii? 

C.E.: Sistemul de învăţământ e destul de reglementat şi grade mari de libertate nu ai ca să poţi să faci dramatice, pe care le-ai face într-o firmă privată. Şi nici nu e cazul. Ceea ce e foarte important ar fi descentralizarea mai mare la nivelul departamentelor şi facultăţilor. Nu trebuie gâtuită iniţiativa la nivelul conducerii universităţilor, ci trebuie transmisă mai jos, către conducerea departamentelor şi facultăţilor. O implicare mai mare a oamenilor cu un sistem de recompensare pe cât posibil e acest lucru şi, evident, de penalizare atunci când e necesar. Dificultatea este că actualul sistem bugetar nu prevede o salarizare diferenţiată pe calitatea muncii, ci doar pe vechime şi funcţie, indiferent cât eşti de bun şi eficient. Acelaşi salariu îl au doi oameni cu aceeaşi vechime şi aceeaşi funcţie, indiferent cât muncesc. Aici e o problemă şi sperăm că se va crea un sistem care să recompenseze oamenii care muncesc.

Rep.: Care vor fi primele cinci proiecte punctuale pe care doriţi să le implementaţi?

C.E.: Prima dată este vorba despre o analiză a programelor de studii. Datorită clasificării, noi avem o paletă largă de programe de studii, de la ierarhizări bune la ierarhizări mai slabe, din diferite motive. Trebuie să ne axăm eforturile pe excelenţă. Asta înseamnă că primul proiect este categoric unul didactic, care înseamnă reevaluarea programelor de studii, reevaluarea priorităţilor pe care le susţinem. Nu putem merge înainte aşa orbeşte cu toate programele. S-ar putea să le putem susţine, dar nu cred că în totalitate. Vom concentra toate eforturile pe programele de studii performante. În domeniul cercetării, cum v-am spus, crearea de teme generale pentru colective mari de cercetare. Apoi sprijinirea lor financiară şi morală. În domeniul relaţiilor didactice internaţionale crearea unor masterate şi programe de studii prin folosirea unor proiecte europene prin care să fim în stare să dăm diplome duble sau cu o tutelă cu alte universităţi, care ar creşte eficienţa şi performanţa programelor de studiu. În domeniul sprijinirii cadrelor didactice este vorba de consolidarea colective de tratarea unor drumuri de carieră prin care oamenii să poată promova, pentru că e foarte greu în momentul de faţă să promovezi în sistemul educaţional, fără un sprijin de la nivelul conducerii universităţii. Neputând promova nu putem creşte nivelul de ierarhizare şi de aici un cerc vicios. În domeniul managementului descentralizare şi atunomie, în limitele legii şi bunului-simţ.

Cătălin Hegheș