Grigore Bota, o nouă performanță

Profesorul pensionar care timp de mulți ani a educat nenumărate serii de elevi din Luduș a ajuns la borna cu numărul trei al aparițiilor editoriale pe care le-a semnat. Mai întâi, a fost Monografia satului natal, Socolul de Cîmpie, a urmat monumentala Monografie a comunei Tăureni, locul în care a profesat mulți ani, iar acum ultima (sperăm să nu fie ultima) apariție editorială este „Vatra noastră de dor”, o antologie selectivă de texte folclorice din comuna Tăureni, la doi pași de Luduș, un volum tipărit în condiții foarte bune la Casa de Editură Mureș.
Festivitatea de lansare a cărții s-a desfășurat prin grija primarului Ovidiu Oltean la Căminul Cultural, în prezența prietenilor din Luduș ai autorului: Vasile Pop, Vasile Cigher, Mircea Moldovan, Marian Balea, Vasile Mureșan, Petru Nemeș, Mitru Cirhagău precum și a familiei.
Sărbătoarea a fost prefațată de primarul Ovidiu Oltean, cel care a contribuit în mod determinant la apariția ultimelor două cărți semnate de Grigore Bota. Moderatorul întâlnirii, prof. Mircea Gheborean a elogiat munca și perseverența autorului, calitate confirmată în discursurile laudative ale lui Mihail Artimon Mircea, Lazăr Lădariu, Dimitrie Poptămaș, Nicolae Băciuț, Marian Balea, Vasile Mureșan și Vasile Dobrău care au vorbit în prezența unui mare număr de localnici și invitați din localitățile învecinate.
La final, prof. Grigore Bota, vizibil emoționat a mulțumit celor prezenți, primarului, Consiliului Local, personalului Primăriei, care, toți ca unul, sau mai bine spus „toate ca una” au dat măsura unei ospitalități deosebite. „Cele scrise în carte vor fi apreciate, cu siguranță, peste ani și ani, chiar dacă acum nu apreciem la adevărata valoare creația artistică a moșilor și strămoșilor noștri”, a spus Grigore Bota.
La despărțirea de amabilele gazde i-am adresat o întrebare primarului: Cum reușește o primărie comunală să organizeze un asemenea eveniment? Ovidiu Oltean a spus că „….reușim cu multe eforturi. Printr-o Hotărâre a Consiliului Local am alocat o sumă modică, iar pentru celelalte cheltuieli am apelat la oameni cu posibilități financiare. Toți suntem preocupați de consemnarea unei istorii a clipei, a momentului pe care vrem să-l transmitem generațiilor viitoare”.
Deși am participat la foarte multe asemenea manifestări culturale, dintre care multe au primit calificativul maxim, întâlnirea de lansare a unei cărți petrecute într-un spațiu rural, la Tăureni a constituit ridicarea ștachetei exigenței la un prag superior greu de egalat sau de depășit.

Ioan A. BORGOVAN