Tradiţionala manifestare ”Ziua celor 1000 de fete secuience”, o adevărată sărbătoare a portului şi dansului popular secuiesc, a reunit, sâmbătă, la Miercurea-Ciuc, peste o mie de dansatori veniţi din Harghita, Covasna sau Bacău, dar şi numeroşi spectatori din ţară sau din Ungaria.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
La fel ca în fiecare an, mulţi dintre membrii ansamblurilor folclorice care participă la eveniment, cu precădere din zona Ciuc, au venit încă de dimineaţă în centrul municipiului călare sau în căruţe, precum făceau şi înaintaşii lor.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Animalele şi atelajele au fost oprite într-o zonă indicată de autorităţi, după care grupurile de dansatori s-au reunit pe platoul din centrul municipiului Miercurea-Ciuc.
După ce autorităţile judeţene i-au salutat pe cei prezenţi, dansatorii au evoluat câteva minute în faţa spectatorilor, acesta fiind unul dintre momentele cele mai aşteptate.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Ca de obicei, au dansat persoane de toate vârstele, de la copii foarte mici, purtaţi în braţe de părinţi sau bunici, până la vârstnici de 70 sau 80 ani.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Şi spectatorii au avut ocazia să se alăture dansatorilor.
Directorul adjunct al Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, Füleki Zoltán, a declarat că evenimentul a fost organizat pentru prima oară în anii ’30, de profesorul Domokos Pal Peter, pentru a le încuraja pe fetele plecate să muncească în alte zone ale ţării să se reîntoarcă acasă, să se îmbrace în port popular şi chiar să îşi găsească un soţ.
„Este o tradiţie, este sărbătoarea rugăciunii, este sărbătoarea cântecului, a dansului, a portului popular şi mai ales a fetelor secuience, care sunt cele mai de valoare (…) pentru noi. Ne ridicăm pălăria în faţa lor şi încercăm să le sărbătorim şi să le mulţumim că sunt lângă familie, sunt lângă noi, bărbaţii, şi poate câteodată ne mai ceartă, dar azi cântăm împreună, dansăm împreună şi ne simţim foarte bine. (…) În Şumuleu Ciuc ajung, anual, cam cinci, şase, şapte mii de oameni îmbrăcaţi în port popular din diferite zone ale judeţului, dar chiar şi din judeţul Covasna, din judeţul Mureş. Şi invităm pe toată lumea să vină, să ne cunoaştem, să ne cunoaştem cultura împreună, pentru că trăind împreună, trăind laolaltă, cunoscându-ne, chiar, de ce nu, lângă un pahar de bere, lângă muzică folclorică bună, lângă dansuri frumoase, putem să ne respectăm reciproc, să ne cunoaştem şi chiar să implementăm şi nişte prietenii foarte bune”, a spus Füleki Zoltán.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a mărturisit că poartă cu drag portul popular, iar manifestarea este una care celebrează tineretul, tradiţiile, dar şi viitorul.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
El a arătat că aceia care vin pentru prima dată la Miercurea-Ciuc, la acest eveniment, trebuie să înţeleagă că „în mijlocul României, la marginea Transilvaniei, este o comunitate foarte puternică secuiască, maghiară, căreia îi place viaţa şi îi place sărbătoarea şi să arate ceea ce a moştenit şi ceea ce vrea să ducă mai departe”.
La rândul său, primarul din comuna Sândominic, gazda de onoare a manifestării culturale, Karda Robert, s-a declarat onorat că este partener al evenimentului şi a vorbit despre mândria de a purta portul popular şi de a transmite tradiţiile generaţiilor viitoare.
„Dacă vă uitaţi în jurul dumneavoastră, vedeţi oameni îmbrăcaţi în porturi populare şi cred că toată lumea e mândră când poartă portul popular tradiţional al bunicilor, străbunicilor. În cursul zilei de astăzi ne vom întâlni mai multe mii de oameni îmbrăcaţi în port popular şi sper că o să ne simţim bine împreună şi sper că o să putem să luăm ceva cu noi acasă. Şi sper că ideea asta vom lua: să păstrăm tradiţiile noastre, să păstrăm ce a fost bine în viaţa bunicilor şi străbunicilor noştri şi să ducem cu noi în viitor lucrurile astea”, a spus Karda Robert.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Printre participanţi s-a numărat şi Ambraham Arpad, din Miercurea-Ciuc, care a explicat că manifestarea culturală vorbeşte despre identitate, despre rădăcini şi despre istorie.
A spus că, în ciuda faptului că are aproape 80 de ani, vine cu bucurie la eveniment şi ca să vadă fete frumoase, îmbrăcate în port popular.
„Nu doar 1000, şase mii de fete poate să fie, dar dacă nu sunt flăcăi ca noi, nu fac nimic”, a afirmat, zâmbind, Ambraham Arpad.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Membrii ansamblurilor folclorice se pregătesc tot anul pentru „Ziua celor 1000 de fete secuience”, care reprezintă un prilej de întâlnire, dar şi de a lega şi consolida prietenii.
Conducătorul ansamblului folcloric din comuna Cozmeni, Andras Tibor, a precizat că încă de la vârsta de trei ani copiii învaţă jocuri şi dansuri populare tradiţionale, iar evenimentul de la Miercurea-Ciuc are rolul de a păstra şi promova obiceiurile secuieşti.
„Este un festival pentru păstrarea tradiţiilor şi a promovării acestor tradiţii, de a purta portul popular în cât mai multe ocazii, cum a fost şi ieri, în ziua de vineri (s-a sărbătorit Ziua Portului Popular Secuiesc – n.r.), când am purtat portul popular şi la serviciu. Venim cu bucurie deoarece este o tradiţie frumoasă şi ne place să păstrăm aceste tradiţii, pentru că fără tradiţii nu vom avea viitor”, a subliniat Andras Tibor.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Evenimentul cultural este organizat de Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita, Primăria Miercurea-Ciuc, Biserica Franciscană, Primăria Sândominic şi Consiliul Judeţean Harghita şi atrage în fiecare an numeroşi spectatori, atât din oraş cât şi din alte judeţe sau chiar din străinătate.
„Este o manifestare excepţională, îmi place. Locuiesc în Miercurea-Ciuc, dar e prima oară când vin. Îmi place totul, atmosfera, caii, oamenii, e ceva frumos, de nedescris. Trebuie să purtăm portul popular, e frumos, nu trebuie să îl pierdem niciodată, orice port este lăsat de bătrâni şi e frumos să îl păstrăm”, a spus o femeie prezentă la eveniment.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
După dansul comun din centrul municipiului Miercurea-Ciuc, membrii ansamblurilor folclorice au pornit în căruţe, pe jos sau cu autobuzele spre Catedrala din Şumuleu Ciuc, unde a fost oficiată o slujbă. Apoi, dansatorii au urcat în şaua dintre dealul Şumuleul Mare şi Şumuleul Mic, acolo unde în fiecare an are loc marele pelerinaj de Rusaliile Catolice şi unde vor evolua toată ziua pe o scenă în aer liber.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
La fel ca în anii trecuţi, pe dealul Şumuleu se organizează şi un târg al produselor tradiţionale, unde sunt prezenţi zeci de artizani populari care îşi prezintă meşteşugurile în cadrul unor ateliere, iar cei care doresc pot să probeze portul popular secuiesc.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
„Ziua celor 1000 de fete secuience” a avut loc pentru prima dată în anul 1931, manifestarea fiind iniţiată de profesorul şi etnograful maghiar Domokos Pal Peter, iar tradiţia a fost reînviată în 1990, devenind foarte populară în ultimii ani.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Organizatorii susţin că, în prezent, este o sărbătoare a dansului, rugăciunii şi portului popular, a familiilor şi a păstrării şi promovării valorilor tradiţionale. AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.