CNAS alocă în medie pentru un pacient adult tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară (operaţii pe cord deschis) doar 8.100 de lei (1.800 de euro), faţă de 11.000 de euro în Ungaria şi 16.000 de euro în Italia . În România se înregistrează 150.000 de decese anual din cauza bolilor cardiovasculare.
CNAS a decontat anul trecut 129 de milioane de lei pentru Programul Naţional de Boli Cardiovasculare ce are ca obiectiv tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare (proceduri de cardiologie intervenţională, proceduri de chirurgie cardiovasculară, proceduri de chirurgie vasculară, proceduri cardiologie intervenţională ale malformaţiilor cardiace).
Pentru acest an a fost alocat un buget de 127 mil. lei, uşor sub nivelul celui de anul trecut, deşi bugetul total prevăzut pentru CNAS pentru anul acesta este de 34 mld. lei (7,3 mld. euro), mai mult cu 17% faţă de 2017.
„Gradul de solicitare este foarte mare, în condiţiile în care, din punct de vedere statistic, în România ar trebui să se efectueze un total de aproximativ 15.000 de operaţii cardiace pe an şi se efectuează maxim 4.500“, spune profesorul doctor Horaţiu Suciu, şeful clinicii de chirurgie cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş şi unul dintre cei mai cunoscuţi chirurgi cardiovasculari.
În România, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate (dintre toate afecţiunile medicale), cu circa 140.000 -150.000 de decese anual, potrivit datelor de la Statistică, indicator ce ne poziţionează în primele rânduri într-un clasament (raportat la locuitori) la nivel de UE.
Cu toate acestea, pentru intervenţiile complexe de chirurgie cardiovasculară (operaţii pe cord deschis), ce reprezintă şi un indicator al performanţei unui sistem medical, costul mediu alocat pentru un pacient (adult) este de doar 8.100 de lei pe an, de cinci ori mai puţin ca în Ungaria. Cheltuielile alocate de Casă sunt pentru dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice tratamentului prin procedee specifice. Pacienţii care au nevoie de intervenţii pe cord pentru proteze valvulare, de exemplu, trebuie să aştepte şi trei luni în sistemul public.
Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş (cunoscut ca Instititul Inimii), ce oferă servicii medicale pentru pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare, a avut anul trecut 7.000 de pacienţi externaţi, din care o treime pacienţi cu domiciliul în judeţul Mureş, iar două treimi pacienţi ce au provenit din alte judeţe. Institutul care are o capacitate de cazare de 210 paturi pune la dispoziţie mai multe secţii, de cardiologie pentru adulţi, cardiologie intervenţională, chirurgie cardiovasculară adulţi şi copii.
„În anul 2017 am avut 437 de pacienţi adulţi la care s-au implantat 475 proteze valvulare (au fost şi pacienţi cu duble înlocuiri valvulare). Lista de aşteptare pentru o astfel de intervenţie este de aproximativ trei luni“, potrivit profesorului doctor Horaţiu Suciu. Fondurile nu sunt suficiente pentru achiziţionarea tuturor materialelor specifice chirurgiei cardiovasculare, alocându-se prin programul naţional 8.000 lei pentru un caz. Această sumă trebuie să acopere nu doar proteza valvulară, al cărei preţ variază între 3.000 şi 14.000 de lei, dar şi celelalte materiale specifice necesare circulaţiei extracorporale şi intervenţiei în întregime, potrivit doctorului Horaţiu Suciu.
„În urma acestei alocări de 8.000 lei/pacient, pacienţii din România nu vor avea acces niciodată la cele mai performante valve în special biologice care există pe piaţa internaţională şi al căror preţ variază în jurul sumei de 3.000 de euro/bucata. De exemplu, în Italia se alocă prin casa de asigurări pentru o intervenţie pe cord deschis 16.000 euro, în Ungaria 11.000 euro, iar în Germania 25.000 euro. În acest moment în România se alocă 8.000 lei per pacient prin programul de chirurgie cardiovasculară al CNAS şi se mai finanţează prin sistem DRG (ce face clasificarea în grupe diagnostice – n. red.) încă aproximativ 4.500 lei/pacient, deci un total de 12.500 lei (aproximativ 2.800 euro), departe de ce înseamnă o finanţare care să acopere exigenţele unei astfel de specialităţi cum este chirurgia cardiovasculară“, mai spune doctorul Suciu.
O sumă care să acopere în mod corespunzător costurile atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ necesarul de materiale specifice chirurgiei cardiovasculare achiziţionate prin programul derulat prin CNAS este de aproximativ 20.000 lei, la care să se adauge finanţarea prin sistemul DRG (4.500 RON) care ar duce la un total de aproximativ 5.500 euro, mult mai aproape de necesar, aceste calcule fiind de altfel trimise în repetate rânduri către CNAS, a mai precizat medicul.
În Programul Naţional de Boli Cardiovasculare sunt incluse mai multe unităţi spitaliceşti de stat, alături de Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş, se numără şi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu din Bucureşti, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu“ Iaşi, Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu“ din Cluj Napoca şi alte unităţi, inclusiv centre şi spitale private.
În România funcţionau 366 de spitale de stat în 2016, cu 125.000 de paturi, potrivit datelor de la Statistică. În total, în 2016 în spitalele publice din ţară au fost internaţi 3,9 milioane de pacienţi. Suma totală a decontărilor pentru spitalele publice şi private s-a ridicat în acest an la 10,5 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro).
În cadrul Institutului Inimii din Târgu-Mureş în anul 1957 a avut loc prima operaţie pe cord închis pentru stenoză mitrală (operaţie fără suportul circulaţiei extracorporale, fără oprirea inimii).
În anul 2002 Centrul de Boli Cardiovasculare din Târgu-Mureş (cum se numea anterior) devine Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IBCT), structura organizatorică cuprinzând cinci secţii clinice, iar în 2005 aici se deschide primul centru cardiovascular pediatric din România, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.03.2018
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.