În România a creat nedumerire în reţelele de socializare faptul că proiectul chestionarului de recensământ nu oferă opţiunea de a alege identitatea secuiască sau ceangăiască.
La o conferinţă de presă de vineri, Hunor Kelemen, preşedintele UDMR le-a cerut maghiarilor din Transilvania să-şi trăiască identitatea regională într-o altă formă, iar la recensământ să se declare maghiari. Pe portalurile de socializare însă a pornit o dispută aprinsă pe acest subiect, după ce s-a aflat că proiectul de chestionar cuprinde 6 subcategorii pentru naţionalitatea română, 5 pentru naţionalitatea germană şi 13 subcategorii pentru naţionalitate romă, în timp ce doar naţionalitatea maghiară nu are subcategorii.
Văzând disputa, Zoltán Zakariás, deputat din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a anunţat pe pagina sa de socializare că a iniţiat, împreună cu József Kulcsár Terza, deputat al Partidului Civic Maghiar (PCM), includerea în formularul de recensământ a subcategoriilor secui şi ceangău, subordonate identităţii maghiare. Reprezentanţii celor două partide mici, care activează în parlament în cadrul fracţiunii UDMR, au înaintat propunerea “reprezentanţilor în guvern” ai UDMR.
Într-o declaraţie dată marţi portalului Maszol.ro, Hunor Kelemen a reamintit îngrijorările anterioare pentru faptul că identităţile regionale maghiare nu vor fi incluse în identitatea maghiară la totalizarea datelor.
“Această teamă a fost una realistă şi în cazul nostru, chiar şi la recensământului de probă a apărut problema neincluderii secuilor în comunitatea maghiarilor. Acum a apărut proiectul chestionarului de recensământ, care nu este încă definitiv, deci va fi schimbat, în acest proiect nu există nicio subcategorie pentru naţionalitatea maghiară” – a explicat politicianul.
El a anunţat totodată că va iniţia includerea în chestionar al secuilor şi ceangăilor ca subgrupe ale etniei maghiare. El a adăugat însă că, la recensământul din 2011, nu s-a reuşit specificarea identităţii ceangăieşti ca subcategorie a naţionalităţii maghiare, deoarece printre ceangăi unii se consideră maghiari, în timp ce alţii se consideră români. Kelemen a mai menţionat că, la recensământul precedent, naţionalităţii secuieşti i-a fost asociată limba maternă secuiască, lucru pe care nu îl consideră corect.
“Fie că trăim în Ţinutul Secuiesc, în Ţara Călatei, în Partium, Banat sau Câmpia Transilvaniei, maghiara este limba noastră maternă, cultura noastră este maghiară şi ne încadrăm cu toţii în identitatea maghiară” – a explicat preşedintele UDMR.
MTI