Curtea de Justiţie a Uniunii Europene Europene a respins acţiunea organizatorilor iniţiativei cetăţeneşti europene „Minority SafePack” împotriva deciziei Comisiei Europene, potrivit căreia instituţia de la Bruxelles nu va lua măsuri pentru crearea unei noi legislaţii UE pentru a proteja minorităţile naţionale şi lingvistice, a informat miercuri instanţa UE cu sediul la Luxemburg.
Iniţiativa “Minority SafePack” îşi propune să solicite Uniunii Europene ca aceasta să îmbunătăţească protecţia minorităţilor naţionale şi lingvistice, respectiv să consolideze diversitatea culturală şi lingvistică a uniunii.
După hotărârea anterioară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în luna ianuarie a anului trecut Comisia Europeană a înregistrat iniţiativa cetăţenească europeană, iar cele un milion de semnături necesare pentru reuşita acesteia au fost strânse, însă mai târziu, comisia a decis să nu ia măsurile legislative necesare. Potrivit raţionamentului comisiei UE, măsurile luate până în prezent în zonele la care se referă iniţiativa civică – sublinierea importanţei limbilor regionale sau minoritare, respectiv promovarea diversităţii culturale şi lingvistice – sunt suficiente pentru atingerea obiectivului acestei iniţiative.
Organizaţia care a depus iniţiativa cetăţenească europeană a contestat decizia Comisiei Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene Europene. Potrivit celor constatate de instanţa de la Luxemburg, Comisia Europeană şi-a îndeplinit obligaţia cu privire la iniţiativa la care se referă litigiul şi are dreptate când susţine că nu este necesară o nouă legislaţie.
Potrivit sentinţei, instituţia de la Bruxelles are dreptate atunci când susţine că şi obiectivele, activităţile şi sarcinile desfăşurate de Centrul European pentru Limbi Moderne (CELV) al Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg, pot contribui la realizarea intenţiilor organizatorilor iniţiativei cetăţeneşti şi că se evită, astfel, dublarea eforturilor şi risipa de resurse. În plus, Comisia Europeană a considerat, pe bună dreptate, că planul său de acţiune privind integrarea şi coeziunea socială include deja promovarea unei mai bune integrări sociale a minorităţilor naţionale, prin posibilităţile legate de angajare, educaţie şi oportunităţi sociale.
În plus, instituţia UE a apreciat în mod corect faptul că respectarea directivei privind serviciile media audiovizuale – care facilitează recepţia şi transmiterea conţinutului media în întreaga Uniune Europeană – contribuie la atingerea obiectivului iniţiativei, şi anume la îmbunătăţirea accesului la conţinut audiovizual originar din diferite state membre şi în diferite limbi, a mai precizat instanţa UE, în motivarea hotărârii sale.
Sentinţa poate fi contestată în termen de două luni şi zece zile de la data comunicării, iar contestaţia se poate referi numai la chestiuni de drept, se mai precizează în comunicatul instanţei de la Luxemburg.
MTI