La sfârșitul lunii trecute, rata șomajului în județul Mureș era de 5,67%, mai mare decât cea de la nivel national – 5,29%. Totodată, analizând datele prezentate de Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă Mureș reiese clar că, la nivelul județului Mureș, cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt destinate meseriașilor (absolvenților de școli profesionale), și foarte puține absolvenților de învățământ superior.
După aproximativ un deceniu în care învățământul profesional a fost la pământ, se dorește relansarea acestei forme de învățământ, și integrarea absolvenților pe o piață a muncii însetată de meseriași calificați. Învățământul profesional și tehnic a fost reintrodus începând de anul școlar trecut, reintroducerea fiind anunțată de fostul ministru al Educației, Liviu Pop, în 2012, după trei ani de pauză: „Ne mobilizăm în momentul de față să reintroducem învățământul profesional și tehnic, învățământ care ar trebui să completeze foarte mult acea lipsă pe care o are sistemul în momentul de față, în ceea ce privește instruirea de persoane care să ocupe aceasta nișă de piață, cea a micilor meseriași”, a spus Liviu Pop.
Creștere și descreștere…
Înainte de Revoluția anticomunistă și câțiva ani după, a funcționat o școală profesională românească eficientă și normală. După clasa a X-a, între 16-19 ani, pe bază de contracte de școlarizare între școli și unități economice și între acestea și elevi, prin care elevilor li se asigurau locuri de muncă un număr de ani după terminarea școlii și o bursă de școlarizare. Cum mediul economic și piața forței de muncă au suferit schimbări profunde după 1990, școala profesională a avut și ea de suferit. Școala profesională a fost coborâtă la 14 ani, după terminarea celor opt clase elevii puteau opta între liceu și școala profesională. La o vârsta așa fragedă, meserii grele precum zidar, fierar betonist, mecanic, tractorist, nu puteau fi însușite în bune condiții.
Apoi, în 2003, ministrul Ecaterina Andronescu a decis înființarea Școlii de Arte și Meserii, pe cinci ani, adică ruta progresivă a liceului, clasele IX-XIII. Practica era foarte puțină, doar 2-3 ore pe săptămână. Astfel, Școala de Arte și Meserii a devenit varianta mai lungă a liceului, mai ales după ridicarea restricției de susținere a bacalaureatului și accesului la facultate.
Din datele Direcției Județene de Statistică Mureș, decăderea învățământului profesional la nivelul județului Mureș reiese clar: imediat după Revoluție erau aproape 10.000 de persoane înscrise în acest tip de învățământ; în perioada 1995-2007, numărul elevilor scade, situându-se între 6 și 7.000; din 2007 numărul elevilor scade dramatic, ajungând în anul școlar 2011/2012 la sub 300 de elevi. Desigur, această scădere a culminat după ce Ecaterina Andronescu a oprit cifrele de școlarizare ale Școlii de Arte și Meserii, în anul 2009.
Implicații economice
În timpul rutei progresive (2003 – 2009), când absolvenții școlilor profesionale aveau dreptul de a participa la examenul de bacalaureat, iar apoi de a intra la facultate, s-a ajuns în situația în care erau înmatriculați în universități aproape toți absolvenții cu examen de bacalaureat, dintre care, o bună parte, nu erau competenți pentru studii superioare (după 2003, studenții numărul studenților mureșeni a depășit cifra de 11.000, deși în 2000 erau doar 8.300, iar în 1990 doar 1800 de studenți mureșeni, conform DJS Mureș). Așa se face că există taximetriști, instalatori, vânzătoare și muncitori cu 2-3 facultăți. Deci banii pe studii s-au dus, dar fără rezultate concrete. În plus, nici meseriași nu au mai fost produși pentru piața muncii, deși numeroase firme aveau nevoie de aceștia.
Un nou început
După ce a debutat anul trecut, programul „Alege-ţi drumul!” reprezintă un nou început pentru învăţământul profesional în România. Programul se desfășoară pe o perioadă de doi ani, după clasa a IX-a, ca parte a filierei tehnologice a învăţământului liceal. În primul an de organizare, pregătirea teoretică reprezintă 40% din ansamblul formării oferite, în timp ce pregătirea practică reprezintă 60%. În al doilea an de învăţământ profesional, accentul se va pune în şi mai mare măsură pe pregătirea practică, cu o pondere de 75%. În plus, elevii beneficiază, prin intermediul unui program naţional de susţinere a învăţământului profesional, finanțat prin fonduri europene, de o bursă de studiu lunară de 200 de lei.
Practică direct în fabrică
Cea mai bună veste este că pregătirea practică se realizează la un agent economic, astfel încât elevul învață direct la angajator. Mai mult, angajatorii îşi vor putea selecţiona din timp viitorii angajaţi, care vor veni în fabrici sau ateliere, gata adaptaţi la atmosfera de fabrică şi vor putea atinge în foarte scurt timp performanţe optime la locurile lor de muncă.
„Proiectul „Alege-ţi drumul!” echilibrează raportul cerere-ofertă pe piaţa muncii şi oferă elevilor de liceu, dar şi angajatorilor un sistem naţional de pregătire practică. Se pune un accent deosebit pe pregătirea practică de specialitate, desfăşurată în parteneriat cu un angajator, singura capabilă să asigure bazele unei viitoare meserii. Acest parteneriat este încheiat la nivel local are menirea de a consolida relaţia între şcoală şi piaţa muncii şi de a permite elevilor un acces mai rapid la un loc de muncă atât în România, cât şi în afara graniţelor, prin certificatul de calificare profesională şi suplimentul descriptiv recunoscute pe plan european […] Stagiul de practică se desfăşoară la angajator. În acest sens, vei semna (tu şi/sau unul dintre părinţi/tutorele legal), o convenţie de stagiu împreună cu unitatea de învăţământ şi angajatorul”, se arată pe siteul www.alegetidrumul.ro.
Oferta 2013/2014 în Mureș
Conform siteului www.alegetidrumul.ro, la nivelul județului Mureș există 560 de locuri disponibile pentru anul școlar următor, în învățământul profesional, în 16 unități de învățământ, elevii având de optat pentru una dintre cele 12 calificări, și pentru unul dintre cei 45 de angajatori. Astfel, la Colegiul Economic „Transilvania” Tîrgu-Mureș, se poate opta pentru specializarea Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie, practica urmând a fi efectuată la una dintre societățile următoare: SC ELCOLIM SRL, SC MAIA COM IMPEX SRL, SC MANADAS PROD SRL, SC TERRAFLOR SRL, toate din Tîrgu-Mureș. Liceul Tehnologic „Aurel Persu” pune la dispoziția elevilor profilul Mecanic-auto, practica putând fi realizată la: SC ALIAT SRL, SC FOMCO SRL, SC MOBIL SERVICE SRL, SC SARMIS SRL, STTM ROMGAZ. Liceul Tehnologic „Avram Iancu” așteaptă elevi pentru profilul Confecţioner produse textile, practica urmând a fi realizată la SC MARIS SRL și SC TINA FASHION SRL. Liceul Tehnologic „Emil Dandea” beneficiază de un profil cu utilitate petru Combinatul Azomureș, un se și realizează practica: Operator industria chimică anorganică. În plus, meserii precum cea de sculptor, electrician, tâmplar, agricultor, confecționer produse textile etc. pot fi învățate la alte licee din Tîrgu-Mureș, precum și din celelalte orașe mureșene.
Necesitate
Analizând site-ul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, reiese clar că școlile profesionale sunt o necesitate, având în vedere că cea mai mare parte a locurilor de muncă publicate pentru județul Mureș sunt pentru meseriași. Astfel, dintr-un total de 334 de locuri de muncă disponibile pentru județul Mureș, majoritatea sunt destinate absolvenților de școli profesionale: zidar rosar-tencuitor, faianțar, parchetar, zugrav, sudor, electrician auto, mecanic auto etc.
Totodată, conform unui studiu realiza de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, învăţământul profesional şi liceal tehnologic este util la nivelul județului Mureș, fiind nevoie de specialiști mai ales în domeniile: mecanică, comerţ, construcţii, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn, turism şi alimentaţie, electric, electromecanic, electronică automatizări, industrie alimentară, materiale de construcţii, silvicultură, estetică. Totodată, ADR Centru a calificat următoarele domenii ca având cel mai mare potențial de absorbţie pe piaţa muncii: construcţii, comerţ, economic, turism şi alimentaţie, industrie alimentară, fabricarea produselor de lemn.
Vasile Dancea