Isteria polenizează fabrica de clei

Ceea ce părea a fi o veste bună pentru că prevedea mai mulți bani veniți în municipiu și noi locuri de muncă, s-a transformat într-o adevărată isterie. Sute de Reghineni protestează on-line cu privire la intenția celor de la S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. de a construi o fabrică de clei pe strada Ierbuș, nr. 37. Reghinenii sunt speriați că fabrica va deveni ,,o adevărată bombă ecologică care va cuprinde în scurt timp pădurea Mociar, Valea Gurghiului, Lăpușna…”. Astfel, protestatarii au lansat de curând și o petiție on-line, numită ,,Salvați Viitorul Reghinului”, strângându-se până la închiderea ediției puțin peste 200 de semnături.

Dar să le luăm…punctual

La începutul acestei luni, Agenția de Protecție a Mediului Mureș anunţa despre depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Construire fabrică de clei – depozit uree, rezervoare de metanol, fabrică de clei, depozit melamină, birouri, laborator, generator, fabrică de formaldehidă (compus din instalaţie de formaldehidă+platforme), turnuri răcire 4 bucăți, instalaţii de purificare a apei (compus din instalaţii de tratare a apei tehnologice+instalaţii de tratare a apei uzate), unitate de răcire (Chiller), platformă rezervoare, drumuri+platforme de circulaţie”; Titular fiind S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. De aici și până la lansarea suspiciunilor nu a mai fost decât un singur pas.

La Reghin există aproximativ 14.000 de utilizatori ai rețelei de socializare facebook. O bună parte dintre ei au aderat la un grup numit ,,Probleme de Reghin” și în ultima săptămână subiectul principal al discuțiilor în cadrul grupului a fost această fabrică. Iată, de exemplu, cum sună unele dintre postările pe această temă: la întrebarea – Credeți că ar fi benefică înființarea unei fabrici de formaldehidă în Reghin, majoritatea celor care au răspuns s-au arătat suspicioși și chiar speriați: ,,Dănuța Suceavă – Autoritățile din Reghin ar trebui să ia măsuri și să nu aprobe construirea fabricii. Bine ar fi să se gândească la sănătatea noastră și a copiilor noștri, nu la banii pe care îi vor băga în buzunare”.

,,Mircea Bălșoianu – Banii au fost dați, banii au fost luați, fabrica se va construi, iar răspunzător pentru acest lucru este fostul și actualul Consiliu, căruia îi doresc ca primele probleme apărute din cauza acestei fabrici să apară la familiile lor …. SUNT DIRECT răspunzători pentru acest lucru! Nu se poate ca un primar, care în trecut a fost viceprimar, să nu știe de așa ceva când i se ia interviu (în urmă cu câteva luni) și la final să întrebe ziaristul: de unde știți voi de așa ceva! Mi-e scârbă !!!! … Vreți să vă creșteți copiii și nepoții handicapați? Asta se va întâmpla! … Personal NU CRED că se mai poate opri construirea fabricii, zarurile au fost aruncate demult, cei care-și permit vor vinde și vor pleca în alte orașe, cei care nu … vor suporta consecințele!”.

,,Tibor Barabas – De fabrică avem nevoie, se vor crea locuri de muncă. Nu avem nevoie de poluare. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie construită fabrica. Aici trebuie intervenit, sa se asigure cei care sunt răspunzători + cei care îi controlează că se vor respecta normele naționale și internaționale în ceea ce privește poluarea. Există la ora actuală sisteme de filtrare complexe, cu straturi multiple de filtrare, care odată instalate asigură o filtrare corespunzătoare.”

,,Eugen Ujfalusi – experiența arată că normele nu se respectă, se depășesc constant, amenzile sunt ineficiente…”.

Formaldehida

Un punct de vedere în legătură cu intenția de a construi o fabrica de clei cu formaldehidă în Reghin, ni l-a transmis arhitectul Klaus Birthler.

Klaus a studiat arhitectura la Cluj-Napoca și Hamburg, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București , a fost coautor al pavilionului României la Bienala de Arhitectura de la Veneția 2008, a profesat arhitectura și urbanismul la București, Cluj și Innsbruck. În anul 2009 a înființat Biroul Individual de Arhitectură la Reghin și este consultant al Primăriei municipiului Reghin pentru politica arhitecturii și urbanismului.

,,Ca arhitect implicat în industria de construcții: În 2012 am fost convocat de Consiliul Clădirilor Verzi din România pentru amenajarea interioară a unei clădiri publice din Cacica, jud. Suceava. Această clădire urmează să fie certificată „Living building challenge”. Cel mai important lucru pe care l-am învățat din această solicitare este că există o categorie de materiale interzise denumite „red list materials”, printre care se află formaldehida și PVC. Ca urmare, nu aveam voie să folosim plăci obișnuite din OSB, ci doar cele care înlocuiesc formaldehida cu extrase în porumb. Aceste materiale negăsindu-se în România le-am comandat din Australia. De ce se dorește adoptarea unei tehnologii în Reghin pe când trend-ul este de eliminare a formalfehidei, iar piața românească nu oferă produse alternative. Ca urbanist și cetățean: Chiar dacă emisiile propuse teoretic respectă normele acceptate, în opinia mea apar două probleme: 1. Practica în România arată că limita emisiilor impuse la Sebeș au fost depășite. Ce se întâmplă în continuare? Probabil autoritatea de Mediu amendează întreprinderea, întreprinderea va da în judecată Autoritatea de mediu, iar în toată această perioadă cetățenii sunt afectați. 2. Imaginea localități scade dramatic. În consecință, există un risc asupra scăderii turismului, credibilității față de produsele locale, asupra depopulării zonei și asupra atragerii altor noi afaceri și industrii nepoluante.

La conferința Transilvania Open for Business am prezentat un scenariu oportun pentru Reghin de a atrage doar industrii nepoluante bazate pe principiile Blue Economy. În contextul construirii fabricii de clei cu materiale periculoase credibilitatea Reghinului va scădea și acest scenariu nu cred că mai poate fi implementat. Cred că politicienii locali, județeni și naționali trebuie să pună bine în balanță ce câștigă și ce pierde comunitatea pe care i-a ales”.

Ce spun autoritățile de la Mediu

Contactat telefonic, Dănuț Ștefănescu, șeful APM Mureș, ne-a declarat că ,,Firma S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. a solicitat Agenției de Protecție a Mediului obținerea avizului de Mediu. Le-am impus să efectueze câteva studii pentru a vedea care este impactul activității acestei firme asupra mediului. În plus, la Reghin se va desfășura o ședință publică pentru a vedea care este opinia cetățenilor. Doar după ce studiile și ședința publică vor fi realizate ne vom putea pronunța în privința obținerii sau nu a acordului de mediu”.

Emeșe Ardelean, Vasile Dancea