Târgu Mureșul găzduiește un bogat patrimoniu arhitectural, moștenit de la comunitatea armeană, cândva una dintre cele mai bogate de oraș. Potrivit prezentării susținute la sfârșitul săptămânii în cadrul Săptămânii culturii de la Târgu Mureș de dr. Puskas Attila, președintele Asociației Culturale Armeano-Maghiare din Târgu Mureș, intitulate “Memorie vie”, armenii au sosit în municipiul nostru din Dumbrăveni în secolul XVII. Pricepuții negustori armeni au intrat destul de repede în conflict cu o altă comunitate, cea greacă, de asemenea de comercianți, care a încercat chiar să îi alunge din oraș, fără să reușească, însă. Abia peste vreo sută de ani, armenii au reușit să obțină drepturi civice, pe lângă privilegiile comerciale, ceea ce îi îndreptățea să aibă case în oraș.
Ca urmare, au ridicat zeci de clădiri, mai ales în centrul Târgu Mureșului: casele Csiki, Karnasz, Dudutz, a lui Gergely Petrasko, Peter Potoczky, Kopacz, Petras Geza, Izmael, Csiki Emil, Gaspar Ferenc, Istvan Petelei, Magazinul Bogdanffy din zona Casei Apollo, magazinul Bocsanczy de la Palatul Banyai-Papp, cel al lui Petras Geza ori al familiilor Izmael, Petelei și Tolokan, sanatoriul Czako, librăria Helikon – Petri și Tolokan, care se regăsesc astăzi la diverse numere din Piața Victoriei, Piața Trandafirilor, străzile Călărașilor, Târgului, Revoluției, Koteles Samuel sau Retezatului.
“În prezent, comunitatea armenească din Târgu Mureș este mică, numărând doar vreo 100 de persoane, dar urmele existenţei sale în această zonă se păstrează. Târgu Mureșul este un oraș care nu poate fi abandonat și care trăiește în mintea noastră. Noi nu-l uităm, pentru că trecutul trăiește în noi și noi în trecut”, a conchis dr. Puskas Attila.
Evenimentul a fost urmat de o degustare de coniac armenesc Ararat, de 3 și 5 ani, foarte apreciată de publicul numeros care a participat.
Săptămânii culturii de la Târgu Mureș continuă luni seară, de la ora 18, la Centrul Cultural Studium – Prospero din strada Revoluției nr. 8, cu o prezentare în limba maghiară despre comunitatea israelită din oraș, susținută de istoricul Spielmann Mihaly. Intrarea este liberă.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.