Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, a anunţat luni, la Târgu Mureş, că în ultimele trei luni au fost adunate 19.675 de semnături online de susţinere a iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”, înregistrată în luna mai de Comisia Europeană, majoritatea provenind din Ungaria şi din România.
Pentru validarea iniţiativei, este nevoie de un total de 1 milion de semnături care trebuie strânse din cel puţin şapte state europene.
„Cifrele sunt clare, de aici trebuie să pornim, la patru luni de la înregistrare (la CE, n.r.) şi la trei luni de la pornirea adunării semnăturilor, suntem la 20.000 de semnături dintr-un milion. Nu avem date exacte despre semnăturile strânse pe hârtie, dar ceea ce s-a strâns în mod online, mai exact 19.675 de semnături în clipa aceasta, Cele mai multe semnături s-au strâns din Ungaria – 13.000, 5.000 din România, restul din celălalt 26 de ţări ale Uniunii Europene. Eu totuşi sunt optimist. În primul rând optimismul meu se bazează pe conţinutul iniţiativei cetăţeneşti, această ICE elaborată de Consiliul Naţional Secuiesc e bine concepută şi sunt convins că are acea forţă de convingere care, mai devreme sau mai târziu, îi va convinge, în primul rând, pe locuitorii regiunilor naţionale, dar în rest pe toţi cetăţenii europeni că este o soluţie favorabilă pentru întreaga UE, pentru toate ţările membre. Am încredere în partenerii noştri. Din România s-au angajat partidele maghiare – UDMR, Partidul Popular al Maghiarilor din Românie Partidul Civic Maghiar – şi sunt partenerii noştri în strângerea semnăturilor. Alianţa Rakoczi din Ungaria s-a angajat să strângă semnăturile din Ungaria. Partenerii din Spania – Partidul Naţional Basc, Partidul pentru Cooperare pentru Catalonia, Institutul Cultural Breton – s-au angajat la fel şi FUEN, EFA (Alianţa Liberă Europeană, n.r.) s-a angajat printr-o hotărâre adoptată cu vot unanim. Sunt convins că ne vor sprijini şi vom avea succes. În această clipă pot să spun că este sarcina noastră comună şi responsabilitatea noastră comună de a aduce la succes această iniţiativă”, a declarat Izsák Balázs, într-o conferinţă de presă.
Prin această iniţiativă cetăţenească la nivel european, susţine liderul CNS, se doreşte ca politica de coeziune a Uniunii Europene să trateze cu deosebită atenţie acele regiuni care se deosebesc prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice de regiunile înconjurătoare, precum şi norme de protecţie a minorităţilor, astfel încât acestea să nu rămână în urma altor regiuni din punct de vedere al dezvoltării.
Izsák Balázs a arătat că deşi la nivel european Regiunea Centru a României, formată din judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Alba şi Sibiu – figurează ca o regiune cu un nivel de trai foarte bun, statistica ar fi înşelătoare şi nu ar releva decalajul generat de „insuccesul politicii de coeziune”, în sensul că Braşovul şi Sibiul ar fi peste medie, în timp ce decalajul faţă de Mureş, Harghita şi Covasna s-ar fi adâncit.
În luna martie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a anulat hotărârea Tribunalului UE şi decizia Comisiei Europene din anul 2013 prin care s-a refuzat înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”, care urmăreşte ameliorarea situaţiei regiunilor cu minoritate naţională, iniţiată de Balázs-Árpád Izsák şi Attila Dabis.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a anunţat, joi, că Comisia Europeană a săvârşit o eroare de drept atunci când a refuzat să înregistreze iniţiativa cetăţenească europeană „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”.
„Iniţiativa are astfel ca obiectiv principal să permită regiunilor cu minoritate naţională să aibă acces, sub forma unor măsuri de susţinere, de conservare sau de dezvoltare, la avantajele care decurg din politica menţionată pentru a împiedica posibilitatea ca ele să fie defavorizate din punct de vedere economic în raport cu regiunile înconjurătoare. În acest context, organizatorii ICE afirmă, printre altele, că punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii ameninţă caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională şi că aceste caracteristici constituie un handicap demografic grav şi permanent pe care Uniunea are sarcina să îl combată în cadrul politicii sale de coeziune”, a susţinut CJUE.
Prin decizia din 25 iulie 2013, CE a refuzat să înregistreze propunerea ICE pentru motivul că aceasta nu intra în mod vădit în sfera sa de competenţă pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii. „Prin urmare, domnii Izsák şi Dabis au sesizat Tribunalul Uniunii Europene pentru anularea deciziei Comisiei. Cu toate acestea, prin Hotărârea din 10 mai 2016, Tribunalul a respins acţiunea formulată împotriva acestei decizii în special pentru motivul că organizatorii nu dovediseră existenţa ameninţării şi a handicapului menţionate mai sus”, se arată în comunicat.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că Izsák şi Dabis au introdus apoi recurs în faţa Curţii de Justiţie împotriva hotărârii Tribunalului, care a confirmat decizia Comisiei Europene, dar că „Tribunalul a comis o eroare de drept în ceea ce priveşte condiţia înregistrării ICE şi repartizarea sarcinilor între organizatorii unei ICE şi Comisie în cadrul procesului unei asemenea înregistrări”.
Instanţa europeană a arătat că atunci când Comisia este sesizată cu o cerere de înregistrare a unei propuneri de ICE, nu îi revine, în acest stadiu, sarcina să verifice dacă s-a făcut dovada tuturor elementelor de fapt invocate şi nici dacă motivarea care se află la baza propunerii şi a măsurilor propuse este suficientă.
„Ea trebuie să se limiteze la a examina dacă, din punct de vedere obiectiv, măsurile avute în vedere in abstracto ar putea fi adoptate în temeiul tratatelor. În aceste condiţii, Curtea anulează hotărârea Tribunalului, precum şi decizia contestată a Comisiei. Cu toate acestea, Curtea confirmă constatarea făcută de Tribunal potrivit căreia caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională nu intră sub incidenţa noţiunii ‘handicap demografic grav şi permanent’ şi, prin urmare, nu pot fi luate în considerare în temeiul acestei noţiuni în scopuri legate de politica de coeziune. Astfel, aceste caracteristici nu pot să constituie sistematic, pentru dezvoltarea economică, un handicap în raport cu regiunile înconjurătoare”, se arată în comunicatul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din luna martie.
Începând din data de 7 mai 2019, decizia Comisiei Europene de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti la nivel european (ICE) „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale” a rămas definitivă, iar de la această dată curge termenul de un an pentru adunare a celor un milion de semnături de susţinere. AGERPRES