Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, a declarat, joi, după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a anulat hotărârea Tribunalului UE şi decizia Comisiei Europene prin care s-a refuzat înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale”, că prin această decizie pot să câştige nu doar secuii şi aliaţii lor din Ţara Bascilor, ci toate ţările UE, inclusiv România şi Slovacia, care s-au opus.
„Astăzi, la ora 9,30 s-a pronunţat hotărârea CJUE. Iniţiativa cetăţenească concepută de Consiliul Naţional Secuiesc a fost înaintată Comisiei Europene în iunie 2013 şi a fost refuzată de Comisie pe motiv că pe subiectul propus CE nu are competenţă. Eram convins că greşeşte, interpretează greşit dreptul comunitar şi asta este chiar inclus în comunicatul de presă al CJUE, chiar în titlu se afirmă: ‘Comisia a săvârşit o eroare de drept atunci când a refuzat să înregistreze iniţiativa cetăţenească europeană care urmărea ameliorarea situaţiei regiunilor cu minoritate naţională’. Azi dimineaţă s-a terminat o luptă juridică, care s-a desfăşurat prima dată la Tribunalul European, iar după aceea la CJUE. În primă instanţă, Tribunalul a dat dreptate CE, noi am contestat şi această decizie la CJUE. Este esenţial din sentinţa de astăzi că în dispozitiv se dispune anularea hotărârii Tribunalului UE şi practic anularea din 2013, prin care s-a refuzat iniţiativa noastră de către CE. (…) Nu sunt învinse nici acele părţi care au fost adversarii noştri în proces, Comisia Europeană, România şi Slovacia, pentru că însuşi conţinutul iniţiativei prevede măsuri care garantează dezvoltarea armonică a UE. Pot să câştige nu doar secuii şi aliaţii noştri din Ţara Bascilor, ci şi toate ţările UE, inclusiv România şi Slovacia. Dacă o să le meargă mai bine secuilor, dacă o să intre banii în ţinutul secuiesc din fondurile de coeziune, acei bani intră în România”, a declarat Izsák Balázs, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.
Acesta a spus că acum totul depinde de Comisia Europeană, care are două luni la dispoziţie ca să înregistreze iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc.
„Hotărârea prin care CE a refuzat ICE nu mai este valabilă şi trebuie să ia o decizie. Din practica Minority SafePack au trecut două luni, deci în practică dacă o iniţiativă este înaintată Comisiei Europene, în două luni trebuie să dea un răspuns, să înregistreze sau să comunice dacă au refuzat. Sper că singurul răspuns, singurul pas raţional ar fi înregistrarea iniţiativei. Dacă iniţiativa este înregistrată, atunci avem la dispoziţie 12 luni pentru a aduna un milion de semnături din cele puţin 7 state ale UE, există un minim de semnături pentru fiecare ţară (proporţional cu numărul deputaţilor din fiecare ţară)”, a precizat Izsak.
CJUE a anulat astfel hotărârea Tribunalului şi decizia Comisiei Europene.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a precizat că, înainte de a putea începe să strângă numărul de semnături cerut, organizatorii ICE trebuie să o înregistreze la Comisia Europeană, care examinează în special obiectul şi obiectivele acesteia şi că „Comisia poate refuza să înregistreze iniţiativa, în special atunci când obiectul acesteia din urmă nu intră în mod vădit în sfera sa de competenţă pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii”.
„În conformitate cu aceste reguli, domnii Balázs-Árpád Izsák şi Attila Dabis, asociaţi cu alte cinci persoane, au prezentat Comisiei în iunie 2013 o propunere de ICE, intitulată ‘Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale'”, a arătat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, într-un comunicat de presă.
Potrivit Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, această iniţiativă urmăreşte ca politica de coeziune a Uniunii să acorde o atenţie deosebită zonelor geografice ale căror caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferă de cele ale zonelor înconjurătoare, denumite în ‘regiuni cu minoritate naţională’.
„Iniţiativa are astfel ca obiectiv principal să permită regiunilor cu minoritate naţională să aibă acces, sub forma unor măsuri de susţinere, de conservare sau de dezvoltare, la avantajele care decurg din politica menţionată pentru a împiedica posibilitatea ca ele să fie defavorizate din punct de vedere economic în raport cu regiunile înconjurătoare. În acest context, organizatorii ICE afirmă, printre altele, că punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii ameninţă caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională şi că aceste caracteristici constituie un handicap demografic grav şi permanent pe care Uniunea are sarcina să îl combată în cadrul politicii sale de coeziune”, a susţinut CJUE.
Prin decizia din 25 iulie 2013, CE a refuzat să înregistreze propunerea ICE pentru motivul că aceasta nu intra în mod vădit în sfera sa de competenţă pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii. „Prin urmare, domnii Izsák şi Dabis au sesizat Tribunalul Uniunii Europene pentru anularea deciziei Comisiei. Cu toate acestea, prin Hotărârea din 10 mai 2016, Tribunalul a respins acţiunea formulată împotriva acestei decizii în special pentru motivul că organizatorii nu dovediseră existenţa ameninţării şi a handicapului menţionate mai sus”, se arată în comunicat.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că Izsák şi Dabis au introdus apoi recurs în faţa Curţii de Justiţie împotriva hotărârii Tribunalului, care a confirmat decizia Comisiei Europene, dar că „Tribunalul a comis o eroare de drept în ceea ce priveşte condiţia înregistrării ICE şi repartizarea sarcinilor între organizatorii unei ICE şi Comisie în cadrul procesului unei asemenea înregistrări”.
Instanţa europeană a arătat că atunci când Comisia este sesizată cu o cerere de înregistrare a unei propuneri de ICE, nu îi revine, în acest stadiu, sarcina să verifice dacă s-a făcut dovada tuturor elementelor de fapt invocate şi nici dacă motivarea care se află la baza propunerii şi a măsurilor propuse este suficientă.
„Ea trebuie să se limiteze la a examina dacă, din punct de vedere obiectiv, măsurile avute în vedere in abstracto ar putea fi adoptate în temeiul tratatelor. În aceste condiţii, Curtea anulează hotărârea Tribunalului, precum şi decizia contestată a Comisiei. Cu toate acestea, Curtea confirmă constatarea făcută de Tribunal potrivit căreia caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională nu intră sub incidenţa noţiunii ‘handicap demografic grav şi permanent’ şi, prin urmare, nu pot fi luate în considerare în temeiul acestei noţiuni în scopuri legate de politica de coeziune. Astfel, aceste caracteristici nu pot să constituie sistematic, pentru dezvoltarea economică, un handicap în raport cu regiunile înconjurătoare”, se arată în comunicatul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. AGERPRES