Un „Studiu privind comunitățile defavorizate (romi) din Regiunea Centru”, elaborat de SC Mancom Centru SRL, al cărui beneficiar este Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, scoate la iveală niște lucruri care, deși mulți dintre noi le bănuiam, scoase la iveală printr-un studiu scris ne sperie mai mult.
Romii reprezintă cea mai mare și mai vulnerabila minoritate din Uniunea Europeană, dar și ce mai supusă marginalizării și discriminării. Totodată, în județul Mureș trăiesc cei mai mulți romi dintre toate județele țării. UE dorește ca până în 2020, situația romilor la nivel european să se îmbunătățească considerabil. Pare un lucru aproape imposibil, conform ultimelor date referitoare la traiul romilor: angajatorii îi evită, copiii de romi nu merg la școală, trăiesc în „case” insalubre, iar modul lor de trai nu pare să-i deranjeze prea tare….
Petelea, Bahnea, Sânpaul, Vânători, Band, Crăciuneşti și Mica, în vârf
Conform ţintelor stabilite de Planul Naţional pentru Reformă 2011-2013 în cadrul strategiei Europa 2020, România intenţionează să reducă numărul de persoane aflate în situaţie de risc de sărăcie şi excluziune socială cu 580.000 persoane până în 2020.
În comparaţie cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în România a existat în anul 2012 cea mai mare rată a riscului de sărăcie şi excluziune socială în rândul populaţiei –41,7% (UE 28 –24,8%). Cei mai afectați de sărăcie sunt romii, o populație estimată de specialiști, în mod neoficial, la 1,85 de milioane în România. Cea mai mare pondere a populaţiei de etnie romă din total populaţie se află în Regiunea Centru, în primul rând în județul Mureș (8,8% – conform datelor furnizate de recensământ). Localităţile din județul Mureș cu cele mai ridicate ponderi ale etnicilor romi sunt: Petelea, Bahnea, Sânpaul, Vânători, Band, Crăciuneşti și Mica. În judeţul Mureş pot fi identificate cel puţin 17 localităţi în care vorbitorii de romanes depăşesc 20% din populație. Municipiul mureșean cu cea mai mare pondere de romi este Tîrnăveni (10,6% din populație).
Sărăcie extremă
În România, la nivelul anului 2011, 90% dintre familiile de romi trăiesc în condiţii de privaţiuni materială severă (faţă de 54% dintre familiile nerome). De exemplu, majoritatea romilor trăiesc cu mai puțin de 1.000 de lei lunar per familie.
„Participarea redusă şi accesul limitat la poziţii nesigure şi marginale pe piaţa muncii se traduc în venituri precare şi risc ridicat de sărăcie şi excluziune socială. Astfel, venitul total disponibil la nivelul gospodăriilor rome este de trei ori mai mic decât în rândul populaţiei generale. În fapt, 60% dintre gospodăriile rome trăiesc dintr-un venit lunar mai mic decât un salariu minim, în condiţiile în care aceste gospodării sunt formate dintr-un număr mediu de 5 persoane”, se arată în „Studiu privind comunitățile defavorizate (romi) din Regiunea Centru”, elaborat de SC Mancom Centru SRL, al cărui beneficiar este Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.
Semnificativ este faptul că dacă la nivelul județului, nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul mediu de bunăstare între maghiari sau germani şi majoritatea populaţiei, totuşi, sunt mari discrepanţe între nivelul de bunăstare al romilor şi cel al celorlalte grupuri. În cadrul populaţiei rome, sărăcia este mult mai puternic răspândită şi extremă.
Locuințe improprii. Condiții ca în Evul Mediu
Conform studiului anterior amintit, aproape o treime din gospodăriile rome nu au niciun contract al locuinţei în care stau. Casele sunt construite din paiantă şi chirpici și adeseori nu sunt conectate la utilităţi (apă, canalizare şi gaze): de exemplu, 13% dintre romi nu au electricitate, în comparaţie cu 2%, media la nivel naţional; doar 20 la sută din gospodăriile romilor au acces la apă curentă.
În prezent, aproximativ 60% din locuinţele romilor mureșeni nu sunt dotate cu baie; în majoritatea caselor romilor încălzirea se face în proporţie de 90% cu lemne.
„Adeseori toţi membrii familiei trăiesc împreună într-o locuinţă medie de aproximativ 18 mp. Aceştia folosesc împreună şi spaţiile pentru mâncat, spălat şi dormit. Spaţiul pentru sfera privată lipseşte cu desăvârşire. O parte semnificativă a locuinţelor rome este construită din materiale inadecvate (paiantă sau chirpici), care nu oferă rezistenţă la căldură sau protecţie. Locuinţele sunt întunecate. Ferestrele oferă deseori o protecţie redusă. Aproximativ 45% dintre romi locuiesc în case cărora le lipseşte cel puţin una dintre următoarele facilităţi de bază: bucătărie interioară, toaletă interioară, duş sau baie interioară.
Bunurile mai frecvent întâlnite la populaţia de romi cuprinsă în eşantion sunt aragazul și frigiderul precum şi aparatura muzicală, în timp ce alte bunuri mai moderne (aspirator, maşină de spălat, congelator, autoturism şi computer) se regăsesc în dotarea gospodăriilor într-un număr substanţial mai redus”, se arată în studiul ADR.
Romii, evitați de angajatori
Adeseori romii sunt discriminați pe piața muncii, fiind evitați de angajatori. Acest lucru se datorează și lipsei de educație a unei părți importante dintre ei. „Populaţia romă este cel mai mare beneficiar de ajutor social (31.1% din romi au beneficiat în 2011 de venitul minim garantat, în comparaţie cu 4.9% din populaţia română sau 1.9% etnici maghiari), totuşi, efectele acestui sprijin rămân limitate, în special în ceea ce priveşte promovarea participării pe piaţa muncii (60% dintre beneficiarii de acest tip de sprijin au declarat că nu au lucrat niciodată)”, se arată în „Studiu privind comunitățile defavorizate (romi) din Regiunea Centru”.
Deși există romi care se bucură de bunăstare şi recunoaştere socială, sunt antreprenori de succes, artişti şi oameni de ştiinţă recunoscuţi, numărul acestora este foarte mic; rata şomajului în rândul romilor este de câteva ori mai mare decât cea din rândul populaţiei majoritare. Astfel, peste 50% din romii fără ocupaţie îşi caută loc de muncă de doi ani. Romii care au absolvit şcoli profesionale, licee, au multe dificultăţi în a se angaja în locuri de muncă adecvate pregătirii lor, adaugă studiul.
Lipsa educației și natalitatea
Mulți specialiști explică situația precară a comunităților de romi prin lipsa educației. Astfel, 23-25% dintre adulţii romi sunt analfabeți, iar 2 din 10 copii romi nu merg la şcoală. În majoritatea cazurilor se precizează că aceasta s-ar datora motivelor financiare.
Roma Education Fund România face referinţă într-un studiu la faptul că unul din trei elevi romi trebuie să meargă la şcoală flămând, deoarece în ultima lună nu i se putea oferi măcar o dată de mâncare acasă. Desigur acest lucru se reflectă asupra performanțelor școlare, la care se adaugă alte probleme: cercetările arată că aproape 30% dintre părinţii elevilor romi nu au absolvit o şcoală sau au absolvit cel mult şcoala primară şi astfel copiii lor sunt dezavantajaţi deja din perioada preşcolară, datorită limitărilor în căpătarea aptitudinilor cognitive.
Totodată, statisticile arată că cu cât familiile de romi sunt mai cultivate, cu atât numărul de copii este mai mic. Oricum, per total, natalitatea este foarte mare în rândul romilor, lucru dovedit și de creșterea masivă a populației rome în unele localități: „populația romă a crescut deosebit de puternic în următoarele comune în perioada 1992-2011: Bahnea – de la 19,7% la 34,5%, Band de la 10.6% la 25,7%, Ogra de la 11,1% la 29,2%, iar în Șăulia –de la 6,0% la 16%. O dublare poate fi observată în Beica de Jos, Breaza şi Ceuașu de Câmpie. Foarte mare este proporţia romilor în Petelea cu 47% (1992: 34,1%)”.
Romii, împotriva autonomiei
Desigur, apariția numeroaselor organizații care promovează interesele romilor a dus inclusiv a implicarea unora dintre acestea la nivel politic. De curând, romii transilvăneni s-au declarat împotriva autonomiei cerută de UDMR Ținutului Secuiesc, pe care o cer reprezentanții etnicilor maghiari din România. Liderii partidului romilor „Pro Europa” din Transilvania spune că dacă s-ar pune în aplicare proiectul UDMR, Harghita, Mureș și Covasna își vor pierde legitimitatea, cultura și tradițiile: „Mai multe organizaţii, ONG-uri, dar şi Organizaţia gaborilor cu pălărie, care sunt majoritatea în judeţul Mureş, ne opunem acestui proiect lansat de UDMR. În cele trei judeţe din Ţinutul Secuiesc locuiesc cam 50-60.000 de romi”, a declarat liderul regional din Transilvania al „Pro Europa”, Aurel Pascu.
Titi DÃLÃLÃU
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.