Ce facem?
În județul Mureș trăiesc cei mai mulți romi dintre toate județele țării. Totodată, romii reprezintă cea mai mare și mai vulnerabilă minoritate din Uniunea Europeană, dar și cea mai supusă marginalizării și discriminării. UE dorește ca până în 2020, situația romilor la nivel european să se îmbunătățească considerabil. Pare un lucru aproape imposibil, conform ultimelor date referitoare la traiul romilor: angajatorii îi evită, frecvența copiilor de romi la școală este redusă, romii trăiesc în „case” insalubre, iar modul lor de trai nu pare să-i deranjeze prea tare…
Pe de altă parte, multe persoane critică și autoritățile spunând că nimeni nu face nimic pentru a-i integra pe romi.
Să fie chiar așa?
Se pare că nu. De fapt, diferite organizații desfășoară și acțiuni pentru integrarea comunităților defavorizate. De exemplu, DGASPC Mureș desfășoară activități și în vederea prevenirii marginalizării romilor prin intermediul Centrului de Sprijn Social pentru Comunitățile de Romi. Detaliem în rândurile care urmează…
71 de persoane consiliate
Astfel, în 2016 au benbeficiat de serviciile Centrului un număr de 71 de persoane adulte prin consiliere socială, consiliere medicală, consiliere medicală și socială, consiliere educațională, precum și copiii din Centrul de Primire în Regim de Urgență.
După consilierea medicală individualizată pentru fiecare beneficiar, s-au prezentat sfaturi și informații privind un stil de viață sănătos, prevenirea bolilor în comunitatea locală, transmiterea bolilor pe cale sexuală, inclusiv prevenirea acestora, precum și prevenirea consumului de alcool, tutun, efectele nocive ale fumatului pentru sănătate.
Persoanele defavorizate aflate în căutarea unui loc de muncă au fost informate privitor la cursurile de recalificare organizate de AJOFM Mureș (cursuri de bucătar, ospătar, muncitor în construcții, agent comercial), cursuri cu o durată de 3 – 5 luni, ajutor la întocmirea CV la nevoie.
În plus, copiii au putut participa la mai multe programe pentru sănătate referitoare la igiena corectă, boli sau efectele nocive ale fumatului.
Tot anul trecut au fost oganizate mai multe întâlniri cu autoritățile locale și județene pe tema integrării sociale a romilor. De exemplu, în luna octombrie s-a discutat pe tema întabulărilor de teren și Legea cadastrului funciar, fiind invitată Maria Ciociu, reprezentant al Agenției Naționale a Romilor.
Acțiuni la Târnăveni
Și localitățile cu număr mare de romi au planuri de acțiune în privința îmbunătățirii situației populației de etnie romă. Astfel, luăm în discuție cazul Tîrnăveni, municipiul mureșean cu cea mai mare pondere de romi (aproximativ 11% din populație).
Tîrnăveni are un Plan Local de Acțiune pentru Îmbunătățirea Situației Romilor, pentru perioada 2016 – 2018, pentru care se alocă zeci de milioane de lei. De exemplu, pentru anul 2017 s-a prevăzut alocarea a: 28.000 de lei pentru înființarea a două posturi de polițiști locali pentru comunitatea de romi; 100.000 de lei pentru modernizare clădire la Școala Gimnazială Nr. 3, localizată în zonă comunității de romi de lângă fostul Combinat chimic; 293.000 de lei pentru deazvoltarea unui program de tip „Școală după Școală” (salarii profesori și învățători, masă caldă, consumabile educaționale, acțiuni educaționale) pentru 120 de copii la Fundația Buckner care se află în comunitatea de romi din zona Combinat; 594.000 de lei pentru asigurarea unei mese calde pentru copiii de romi în sistem catering la Școala Gimnazială Nr. 3 pentru 330 de copii romi, pentru creșterea calității educaționale și pentru prevenirea abandonului școlar; 250.000 de lei pentru înființarea unui cabinet medical care să deservească toată zona limitrofă a fostului Combinat Chimic unde populația de etnie romă este semnificativă; 150.000 de lei pentru înființarea unui Ansamblu de cântece și dansuri populare rome (costume tradiționale, aparatura tehnică de sonorizare, instrumente muzicale) în municipiul Tîrnăveni – Ansamblul Romano Tîrnăveni, format din 50 de persoane; 250.000 de lei pentru amenajarea unui complex de agrement pentru copiii (600 de copii) din comunitate în fața Școlii Gimnaziale Nr. 3.
Iar exemplele pot continua. Precizăm că sumele menționate doar pentru 2017, proiectele având finanțare alocată și pentru 2016 și 2018. Mai rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi și finalizate.
Mureșul, pe primul loc!
Conform ţintelor stabilite de Planul Naţional pentru Reformă 2011-2013 în cadrul strategiei Europa 2020, România intenţionează să reducă numărul de persoane aflate în situaţie de risc de sărăcie şi excluziune socială cu 580.000 persoane până în 2020.
În comparaţie cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în România a existat în anul 2012 cea mai mare rată a riscului de sărăcie şi excluziune socială în rândul populaţiei –41,7% (UE 28 –24,8%). Cei mai afectați de sărăcie sunt romii, o populație estimată de specialiști, în mod neoficial, la 1,85 de milioane în România. Cea mai mare pondere a populaţiei de etnie romă din total populaţie se află în Regiunea Centru, în primul rând în județul Mureș (8,8% – conform datelor furnizate de ultimul recensământ). Localităţile din județul Mureș cu cele mai ridicate ponderi ale etnicilor romi sunt: Petelea, Bahnea, Sânpaul, Vânători, Band, Crăciuneşti și Mica. În judeţul Mureş pot fi identificate cel puţin 17 localităţi în care vorbitorii de romanes depăşesc 20% din populație. Municipiul mureșean cu cea mai mare pondere de romi este Tîrnăveni (10,6% din populație).
Roma Education Fund România face referinţă într-un studiu la faptul că unul din trei elevi romi trebuie să meargă la şcoală flămând, deoarece în ultima lună nu i se putea oferi măcar o dată de mâncare acasă. Desigur acest lucru se reflectă asupra performanțelor școlare, la care se adaugă alte probleme: cercetările arată că aproape 30% dintre părinţii elevilor romi nu au absolvit o şcoală sau au absolvit cel mult şcoala primară şi astfel copiii lor sunt dezavantajaţi deja din perioada preşcolară, datorită limitărilor în căpătarea aptitudinilor cognitive.
Totodată, statisticile arată că cu cât familiile de romi sunt mai cultivate, cu atât numărul de copii este mai mic. Oricum, per total, natalitatea este foarte mare în rândul romilor, lucru dovedit și de creșterea masivă a populației rome în unele localități: „populația romă a crescut deosebit de puternic în următoarele comune în perioada 1992-2011: Bahnea – de la 19,7% la 34,5%, Band de la 10.6% la 25,7%, Ogra de la 11,1% la 29,2%, iar în Șăulia –de la 6,0% la 16%. O dublare poate fi observată în Beica de Jos, Breaza şi Ceuașu de Câmpie. Foarte mare este proporţia romilor în Petelea cu 47% (1992: 34,1%)”.
Titi DÃLÃLÃU