Katalin Szili a declarat că, după volumele care prezentau situaţia maghiarilor din Slovacia de Sud, Slovenia de Nord, Transilvania şi Ucraina Subcarpatică, acum, a fost realizat un rezumat. Publicaţia, intitulată „Cadrul juridic şi experienţele aplicării drepturilor de protecţie a minorităţilor în ţările vecine Ungariei”, prezintă reglementările juridice referitoare la drepturile minorităţilor în ţările vecine Ungariei din perspectiva constituţiei, educaţiei, culturii, mass-media, administraţiei publice şi justiţiei, şi evaluează în ce măsură sunt respectate aceste reguli în viaţa publică.
Aceste publicaţii îi ajută, pe de o parte, pe maghiarii care trăiesc în ţările vecine să îşi cunoască drepturile şi, pe de altă parte, contribuie la formularea de propuneri pentru Europa privind protecţia minorităţilor, ceea ce sprijină şi stabilitatea Europei – a declarat consilierul principal.
Katalin Szili a atras atenţia că, deşi problematica minorităţilor nu se numără printre priorităţile actualei preşedinţii ungare a Uniunii Europene, acest subiect trebuie „menţinut pe agenda discuţiilor”, deoarece asigurarea drepturilor minorităţilor facilitează rămânerea acestora pe meleagurile natale.
Aceasta a menţionat, de asemenea, că, sub presiunea războiului ruso-ucrainean şi a migraţiei, problema drepturilor minorităţilor devine din ce în ce mai urgentă.
În următorii 5-10 ani, ar fi necesar să se facă o distincţie clară între drepturile comunităţilor naţionale autohtone şi cele ale migranţilor – a precizat Katalin Szili.
Aceasta a adăugat că spera să existe în Comisia Europeană un comisar responsabil exclusiv pentru drepturile minorităţilor naţionale, însă, din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru.
Zoltán Kántor, Directorul Institutului pentru Cercetarea Politicilor Naţionale, a declarat că studiul drepturilor minorităţilor este un subiect aflat la intersecţia dintre politică şi ştiinţă, şi că s-ar fi putut scrie sute de pagini pe acest subiect, dar, în schimb, au fost create broşuri care pot fi utile şi comunităţii nespecializate.
Balázs Vizi, jurist internaţional şi unul dintre autorii volumului, a subliniat că ţările vecine Ungariei abordează drepturile minorităţilor într-un context legislativ destul de haotic, în unele ţări nu există o lege specifică privind drepturile minorităţilor, iar cadrul juridic existent este adesea lipsit de substanţă.
Statele preferă această situaţie juridică haotică, deoarece astfel este mai uşor să restricţioneze sau să obstrucţioneze exercitarea anumitor drepturi – a remarcat acesta.
Norbert Tóth, un alt autor al volumului şi jurist internaţional, a afirmat că cea mai importantă funcţie a statului în secolul al XXI-lea este să asigure bunăstarea cetăţenilor, iar statul trebuie să sprijine dezvoltarea şi împlinirea în prosperare a fiecărui membru al societăţii.
Dacă statul tratează minorităţile care trăiesc pe teritoriul său ca parteneri, ca cetăţeni şi nu ca supuşi, atunci are datoria să asigure cadrul legal care permite acestora să se dezvolte şi să prospere – a subliniat autorul.
Sursa: MTI