Relaţiile de bună vecinătate dintre maghiari şi români trebuie păstrate, însă în acelaşi timp, trebuie atrasă atenţia, în limitele cadrului european, asupra faptului că dorinţa maghiarilor de a obţine autonomia Ţinutului Secuiesc este una legitimă – a declarat la reuniunea de luni a Comisiei pentru solidaritate naţională din cadrul Parlamentului de la Budapesta, Katalin Szili, însărcinat al premierului ungar.
Europa are deficienţe majore în privinţa propriilor comunităţi,
faţă de cei care s-au născut aici şi doresc să prospere aici – a
explicat Katalin Szili. În opinia acesteia, în Europa nu se pune
suficient accent pe aspectele care privesc soarta minorităţilor
autohtone; Europa tinde să nu facă diferenţa dintre minorităţile
autohtone şi cele care şi-au găsit recent un cămin pe acest
continent.
Potrivit politicianului ungar, UE pare mai dispusă să trateze
cazul minorităţilor naţionale în acelaşi mod cu cel al tuturor
celorlalte minorităţi.
În privinţa dorinţei de autonomie a Ţinutului Secuiesc, Katalin
Szili a declarat că este vorba despre o dorinţă, care în multe alte
locuri din Europa reprezintă deja o realitate.
Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS)
a vorbit despre faptul că Marea Adunarea a Secuilor, planificată să
aibă loc la 18 noiembrie, la Sfântu Gheorghe, va fi deja al treilea
eveniment de acest gen din istoria secuilor, o a treia ocazie în
care secuii se vor aduna în număr mare pentru o chestiune care
priveşte întreaga secuime.
Marea adunare are un aspect raţional, ceea ce înseamnă că
viitorul Ţinutului Secuiesc se conturează în mod clar şi detaliat.
Pe de altă parte are şi un aspect emoţional, întrucât apartenenţa
etnică “este imposibil de imaginat fără emoţii” – a adăugat Izsák.
Preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din
Transilvania (CNMT), Krisztina Sándor a subliniat: chiar dacă
proiectele de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc sunt un
subiect sensibil pentru majoritatea românilor, respectiv nu vor
avea succes, trebuie acţionat, totuşi, în interesul acestor legi,
întrucât comunitatea maghiară din Transilvania trebuie să îşi facă
auzită vocea.
Potrivit unui studiu recent, autonomia reprezintă una dintre
cele mai mari dorinţe ale unui maghiar din Secuime, dar oamenii
s-au aşteptat la mai mult decât s-a întâmplat în ultimele decenii –
a precizat aceasta. Comunitatea se aşteaptă la nişte progrese
reale, altfel indiferenţa faţă de problema autonomiei va creşte – a
spus preşedintele executiv al CNMT.
István Székely, vicepreşedinte executiv al UDMR a vorbit despre
faptul că UDMR a realizat proiectul de lege privind autonomia
Ţinutului Secuiesc, ca o analogie a modelului din Tirolul de Sud,
care simplifică internaţionalizarea dorinţei de autonomie, întrucât
arată că ne dorim ceva care acolo s-a realizat cu succes şi care
funcţionează. Oamenii trebuie să înţeleagă că autonomia nu este
importantă numai pentru politicieni, ci influenţează şi viaţa de zi
cu zi – a spus politicianul maghiar.
Zsolt Biró, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) a
accentuat că este nevoie de un consens între partidele politice şi
organizaţiile civile, în caz contrar lupta pentru autonomie va fi
în zadar. Cât timp comunitatea va considera că nu există un consens
între organizaţii în ceea ce priveşte autonomia, sau va crede că
există oameni care doresc să realizeze capital politic din această
chestiune, nu va sprijini lupta – a explicat Biró. Iar fără
sprijinul unei mulţimi semnificative, este dificil de obţinut
rezultate – a adăugat acesta.
Tibor T. Toró, preşedintele executiv al Partidului Popular
Maghiar din Transilvania (PPMT) a declarat că “autonomia nu este
doar o soluţie, ci este chiar soluţia” pentru supravieţuirea şi
prosperarea comunităţii maghiare din Trasilvania.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.