În opinia lui Hunor Kelemen maghiarii din România nu au reuşit nici în cei 28 de ani de la Revoluţie să înlăture prejudecăţile româneşti privind autonomia. Preşedintele UDMR a vorbit pe marginea acestui subiect în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune ETV, transcris şi publicat luni de portalul de ştiri Transindex.ro.
Cu referire la un studiu comandat de UDMR la finele anului
trecut, Kelemen a spus: din 1990 încoace s-a reuşit, în mare parte,
demontarea aversiunilor pe care societatea românească le exprima
faţă de şcolile maghiare sau inscripţiile bilingve, însă în ceea ce
priveşte dezideratul autonomiei, nu s-a schimbat nimic. Conceptul
autonomiei stârneşte şi astăzi sentimente puternice de respingere
în rândul societăţii româneşti.
În opinia lui Kelemen, dezbaterea parlamentară pe marginea
proiectului de lege al autonomiei Ţinutului Secuiesc, al cărui
iniţiator a fost deputatul József Kulcsár-Terza, a adus ca noutate
doar faptul că o parte a politicienilor români s-a strădui să
trateze iniţiativa cu reţinere. Kelemen a adăugat: parlamentarii nu
îşi doresc nici acum să poarte un dialog sincer pe această temă.
Liderul Uniunii a remarcat şi că proiectul de lege privind
autonomia culturală se află de ani de zile în Parlament, dar
intrarea sa pe ordinea de zi este întârziată chiar de către UDMR,
care doreşte să evite o respingere şi a acestui proiect.
“Practic vedem că după 28 de ani, orice am încercat, pur şi
simplu nu am reuşit să îndepărtăm prejudecăţile. (…) Cea mai mare
parte a societăţii româneşti se poziţionează, în continuare, faţă
de autonomie ca faţă de ceva ce periclitează România, pune în
pericol integritatea teritorială a României. Dacă nu vom reuşi să
depăşim această barieră, putem depune săptămânal un proiect de lege
privind autonomia, pentru că va fi respins de fiecare dată.
Întrebarea este cum putem depăşi acest impas. Nu avem o reţetă
bună. (…) Am încercat în diferite moduri, însă, din păcate, nu am
găsit soluţia şi nu e sigur că este doar din vina noastră”, a
formulat Hunor Kelemen.
Preşedintele UDMR a adăugat: facţiunea UDMR a sprijinit
proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), cu
toate că Uniunea are propriul proiect, ce diferă de cel al CNS.
Prin această susţinere, UDMR a dorit să transmită societăţii
româneşti şi clasei politice româneşti, că susţine principiul
autonomiei, chiar dacă la nivelul nuanţelor opinia Uniunii diferă
de cea a CNS.
În ceea ce priveşte proiectul de lege ce defineşte terorismul,
dezbătut recent în Parlamentul României, Hunor Kelemen a spus că i
se pare o mare problemă că de 100 de ani România vede maghiarii ca
pe un factor de risc şi nu a reuşit să se dezobişnuiască de
neîncrederea cu care îi tratează. Kelemen crede că legea, în forma
sa modificată, poate fi interpretată greşit şi lasă loc
neînţelegerilor şi abuzurilor, dar înafară de UDMR niciun alt grup
parlamentar nu a avut o problemă cu asta.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.