O ceremonie emoţionantă a avut loc la Reghin luni după masă în prezenţa primarului Maria Precup şi a câtorva membri din Consiliul local, a directorului general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Ellie Wiesel, reprezentanţilor comunităţilor evreieşti din judeţul Mureş, şi a directorului general al Regionalei CFR Braşov.
11 plăci, 70 de ani
La iniţiativa Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a Ministerului Transporturilor şi Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România pe clădirea administrativă a Gării CFR din Reghin au fost montate două plăci comemorative , una în limba română şi cealaltă în limba maghiară . Plăci similare au ajuns în alte 10 gări din Ardeal pentru a comemora 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord în lagărele de la Auschwitz-Birkenau .
Dezvelirea a plăcilor de la Reghin s-a făcut intr-o atmosferă sobră, şi s-a bucurat si de prezenţa puţinilor evrei care mai trăiesc în oraş. Ceremonia a început cu un moment de reculegere şi a continuat cu o scurtă rugăciune intonată de rabinul Rafael Schaffer. Au rostit alocuţiuni directorul general al Institutului Ellie Wiesel-Alexandru Florian, primarul Reghinului Maria Precup, directorul general al Regionalei CFR Braşov-Ioan Pintea şi alţi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din ţară.
3149 de cetățeni
“Așa cum bine știți, Gara Reghin a fost unul dintre locurile în care acum 70 de ani, 3149 de cetățeni au fost deportați, majoritatea dintre ei ajungând la Auschwitz sau în alte lagăre de exterminare. Peste 2800 dintre ei au fost uciși la doar câteva săptămâni de la sosire. Primarul de la acea vreme (Smith Imre) prin dispoziția sa și ordinul Statului Maghiar a trecut la trierea și cazarea evreilor în Fabrica de Cărămidă – devenită ghetou, pe strada Mihai Eminescu de astăzi, care pentru o scurtă perioadă de timp în 1946 a purtat numele de strada ”Evreilor martiri”. Și astăzi, când mă întâlnesc pe stradă cu români, vecini ai celor deportați îmi povestesc cum săptămâni, unii dintre ei chiar ani la rândul, i-au așteptat să se întoarcă acasă”, a spus celor prezenţi primarul Maria Precup. “Ce pot să spun însă în calitate de om și doar apoi în cea de primar este că eu consider gestul de astăzi -dezvelirea plăcii comemorative, ca unul care ar fi trebuit făcut cu mult timp în urmă” a rostit cu emoţie în faţa celor prezenţi primarul municipiului Reghin. “Felicit inițiatorii acestui demers și mă bucur că sunt și eu parte a acestui eveniment, atât în numele instituției pe care o reprezint cât a și a tuturor cetățenilor municipiului Reghin.”
“Ceea ce a fost, a fost…a spus rabinul Schaffer. Timpul necruţător şterge urmele, supravieţuitorii se tot împuţinează…S-a făcut dreptate atât căt s-a putut iar socotelile care nu au fost închise în lumea aceasta se închid pe lumea de veci. Ne ramâne doar să consemnăm pentru ca ei, cei plecaţi, să nu fie daţi uitării, pentru ca ceea ce a fost să nu se mai repete”.
La final cei prezenţi au aşternut flori de-a lungul căii ferate, pe care au fost duşi la moarte mii de oameni nevinovaţi.
