Nonagenara Letiţia Mărcuş, cunoscută drept mătuşa Letiţie, face demonstraţii de ţesut la război şi prezintă educatoarelor şi copiilor din grădiniţele din Târgu Mureş modul în care femeile din trecut se îngrijeau ca membrii familiei să aibă îmbrăcăminte adecvată, iar casele să fie frumos decorate.

„Veşnicia s-a născut la sat, spunea Lucian Blaga. Tot de acolo porneşte omenia, hărnicia, dar şi frumosul. Şi câtă dreptate avea! Am simţit emoţia acestor cuvinte la cercul pedagogic ‘Patrimoniu viu, un curriculum pentru educaţia timpurie’, cerc susţinut de grădiniţa noastră. Am adus în faţa copiilor şi a peste 40 de educatoare din judeţ imagini din viaţa satului de altădată, viaţă care, în ciuda dezvoltării ameţitoare a omenirii, devine tot mai actuală şi plină de sens. Am adus obiecte decorative vechi de peste 100 de ani, o colecţie etnografică de costume populare de sărbătoare a Mărioarei Jiga, pleduri ţesute cu migală de mâinile iscusite ale femeilor de la ţară, la războiul de ţesut, la care cu mândrie s-a aşezat Letiţia Mărcuş. Mătuşa Letiţie, cum îi spunem noi, la cei 92 de ani ai săi, le-a arătat cu migală şi dăruire celor mici cum se ţesea odinioară, cum se torcea lâna, dar le-a transmis şi dragostea şi respectul pentru portul popular românesc”, a declarat presei managerul grădiniţei AMA Learning din Târgu Mureş, Alina Oprea.

Mătuşa Letiţie le-a explicat şi arătat copiilor procesul prin care trec firele de lână până se obţine urzeala, acele fire numeroase, paralele, montate pe războiul de ţesut, şi care este secretul prin care se obţine modelul pe ţesătură.

Războiul de ţesut montat în curtea grădiniţei, precum şi ţesăturile expuse au stârnit curiozitatea copiilor, unii amintindu-şi că au văzut astfel de lucruri în casele bunicilor sau străbunicilor lor.

„De la războiul de ţesut ne-am întors în bucătăria bunicii şi am urmat drumul pâinii, de la bobul de grâu la pâinea aburindă scoasă din cuptor, plămădită cu atâta dragoste de bunica. Am avut şi un atelier de meşteşugărit, cu icoane pe sticlă, olărit, dar şi sculptat, acestea fiind doar câteva dintre îndeletnicirile ţăranului român, reproduse azi de cei mici. Experienţa a fost, pentru noi, una de sărbătoare, iar în viaţa satului sărbătoare înseamnă şi cântec, şi joc. Aşadar, cercul pedagogic s-a încheiat cu un dans popular autentic, susţinut de Ansamblul Folcloric Mureşul, şi cu un cântec popular interpretat de Carina Avram. Considerăm că e datoria noastră, a cadrelor didactice din fiecare nivel de învăţământ, să păstrăm acest patrimoniu viu. Noi promitem să continuăm”, a arătat Alina Oprea.

Copiii de grădiniţă şi educatoarele lor au avut ocazia să admire şi o serie de costume populare din diferite zone etnografice ale ţării, aflate în colecţia Mărioarei Jiga.

„Am venit cu mult drag la cercul pedagogic (…) cu o mini expoziţie de port popular românesc de sărbătoare. Din propria colecţie am selectat 10 costume din zone etnografice diferite, cu scopul de a arăta micilor învăţăcei, dar şi profesorilor lor frumuseţea şi complexitatea portului nostru popular. Am gândit o călătorie virtuală în lumea satului tradiţional gătit de sărbătoare. Aşa că am trecut prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Maramureş, Bihor, Câmpia Transilvaniei şi Valea Mureşului. A fost inedit şi sper că cei mici au înţeles o mică fărâmă din istoria nescrisă a vieţii bunicilor şi străbunicilor lor”, a declarat Mărioara Jiga.

Educatoarea Laura Fărcaş a spus că prin această acţiune se doreşte ca micuţii să interacţioneze cu tradiţia românească de la vârste fragede, astfel încât să nu îşi uite originile.

„Pentru cercul pedagogic care s-a desfăşurat în grădiniţa noastră, am ales o temă minunată, şi anume ‘Patrimoniu viu, un curriculum pentru educaţia timpurie’. Însuşi titlul acestei teme e exact ceea ce am vrut să le transmitem copiilor. Ne-am dorit să păstrăm vii tradiţiile româneşti şi nu numai. Activităţile noastre au fost menite să stârnească interesul copiilor pentru cunoaşterea vieţii de odinioară. Astfel, au avut prilejul să descopere frumuseţea folclorului românesc, casa tradiţională românească, portul popular şi ocupaţiile strămoşilor noştri, de la făcutul pâinii în cuptor, la şezătoare, iar aici copiii au avut ocazia de a realiza ţesături pe gherghef. Am organizat şi un atelier meşteşugăresc, unde cei mici au devenit olari, ori au realizat împletituri din paie şi icoane pictate pe sticlă. Pentru o zi ne-am întors în universal străvechi şi a fost o experienţă de poveste, atât pentru cei mici, cât şi pentru noi, cadrele didactice”, a subliniat educatoarea Laura Fărcaş. AGERPRES