Săptămâna trecută a debutat abrupt cu manifestările comemorative dedicate celor trei secui uciși la 1854, manifestări organizate de Asociația Siculitas. Deoarece nu au lipsit scandările xenofobe, îmbrâncelile cu forțele de ordine, comemorarea s-a transformat în cu totul altceva decât un eveniment cu caracter pașnic și de aducere-aminte. Săptămâna s-a încheiat însă decent, evenimentul organizat de UDMR la obeliscul Secuilor Martiri din Tîrgu-Mureș fiind opusul celui din 10 martie.
10 martie
Lunea trecută, în organizarea Asociației Siculitas, legată de numele lui Izsák Balázs, liderul Consiliului Național Secuiesc, avea loc, la Tîrgu-Mureș, Ziua Libertății Secuilor în memoria celor trei secui uciși în 1854 de habsburgi pentru un presupus complot. Comemorarea s-a desfășurat pentru al doilea an consecutiv la Monumentul Secuilor Martiri. Evenimentul comemorativ a debutat cu poezii și cântece patriotice, o cuvântare religioasă și s-a încheiat cu discursurile organizatorilor, invitaților și cu lecturarea unei scrisori din partea europarlamentarului Tőkés László prin care acesta reitera solicitarea de autonomie teritorială a Ținutului Secuiesc. De altfel, parafrazând discursurile oratorilor, pe pancartele participanților se putea citi ,,Transilvanie liberă, ţinut secuiesc autonom”, ,,I love Ţinutul Secuiesc, I Love Romania”, ,,România e şi ţara noastră, a secuilor”.
La manifestare au participat și invitați din alte zone autonome ale Europei – din Catalonia, spre exemplu, dar au fost prezenți și membri ai organizațiilor considerate extremiste, cum sunt HVIM – 64 comitate, Garda Maghiară – sau ai partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik, în frunte cu liderul său, Vona Gábor.
Așa cum era de așteptat, după încheierea evenimentului comemorativ, participanții nu s-au retras spre casele lor sau spre autocarele cu care au venit, ci s-au deplasat pe trotuar spre centrul orașului, pentru că marșul nu a fost autorizat, iar prezența pe carosabil ar fi fost considerată o încălcare a legilor românești în vigoare. Chemarea la marșul pe trotuare a fost lansată de Izsák Balázs, cu argumentul că o delegație a protestatarilor deja va depune o petiție la Instituția Prefectului județului Mureș.
Deplasarea spre centrul municipiului nu a fost lipsită de incidente. Rugați să revină pe trotuar, mai mulți participanți s-au îmbrâncit cu forțele de ordine, alții au aruncat cu petarde în jandarmi sau chiar pietre. De asemenea, au agitat steagurile către jandarmi și jurnaliști, probabil pentru a-i provoca. Nu au lipsit nici scandările xenofobe și extremiste: „Să piară Trianonul”, „Străinilor, plecați acasă!”, „Ardealul, pământ unguresc”, „Ţinutul Secuiesc nu e România!”.
Ajunși în centrul municipiului, pentru scurt timp, manifestanții au blocat un sens de circulație, postându-se pe carosabil. La ora 21, mulțimea s-a retras din centru și a plecat spre case, respectiv autocare.
Reacții naționale și locale
Reacțiile nu au întârziat să apară atât la nivel central, cât și la nivel local. Însuși președintele României, Traian Băsescu, și premierul Victor Ponta au reacționat față de prezența extremiștilor ungari pe teritoriul României la o manifestare cu caracter, în opinia acestora, antiromânesc.
Primul a solicitat chiar Parlamentului o lege prin care partidului Jobbik să îi fie interzisă prezența pe teritoriul României, iar primul-ministrul i-a cerut ministrului de Interne să demareze procedura de declarare a liderului Jobbik, Vona Gábor, drept persona non-grata în țara noastră.
Șeful partidului de extremă dreaptă ungar a replicat rapid, transmițându-le o scrisoare deschisă prin care explică faptul că nu a fost în calitate oficială la Tîrgu-Mureș, că a manifestat pașnic: „Sunt profund consternat de declaraţiile dumneavoastră. Ce legi am încălcat? Nu am făcut altceva decât să mărşăluiesc în linişte şi pace în Târgu-Mureş. Dacă pentru asta voi fi interzis, atunci ce se va întâmpla cu miile de manifestanţi? Vor fi interzişi în România şi liderii belgieni, basci şi catalani prezenţi la eveniment? Fiindcă ei nu doar au mărşăluit în linişte, ci au rostit discursuri incendiare”. Vona a mai sugerat că reacțiile oficialilor români sunt generate de cererile sale repetate de autonomie a secuilor: „Dacă problema dumneavoastră este că eu şi partidul meu vom susţine cu consecvenţă autonomia secuilor, atunci spuneţi asta clar. Nu vă ascundeţi după adevăratele intenţii. Eu sunt un om cu verticalitate. Caut să servesc dreptatea şi nu mi-e ruşine pentru asta. Dacă aveţi o problemă cu programul Jobbik sau cu mine, fiţi bărbaţi şi spuneţi asta. Atunci voi înţelege, însă această tentativă copilărească de a mă interzice este nedemnă şi penibilă”.
Ca reacție națională a venit și declarația liderului UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că uniunea se delimitează de persoanele care au venit și au protestat din Ungaria și a reafirmat că formațiunea sa nu a organizat un asemenea eveniment, respectiv că fiecare om cu valori și principii democratice trebuie să se delimiteze de grupurile de extremă dreapta – din Ungaria sau de oriunde.
Pe plan local, de la prefectul Corneliu Grosu până la lideri politici, reacțiile nu au întârziat să apară. Prefectul județului Mureș a susținut că reprezentanții HVIM au fost cei mai vocali, oameni veniți din județele Harghita și Covasna, declarând de asemenea că membrii Jobbik și ai Gărzii Maghiare „au fost de data aceasta în limita unei normalități pe care ne-o dorim în continuare”. Șeful Instituției Prefectului a mai spus că: „Plimbări prin oraş cu steaguri şi cu solicitări din acestea de rupere a pământului românesc în Târgu-Mureş nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Autorităţile de data aceasta – pe un fundament legal care nu există acum şi care trebuie creat – trebuie să interzică astfel de manifestări”.
De asemenea, primarul Dorin Florea a afirmat că astfel de manifestări nu vor mai avea loc în Tîrgu-Mureș.
Cu toate că Jandarmeria prin purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Jandarmi, mr. Daniel Manea, a catalogat ca izolate incidentele, declarând că vor fi identificați cei care au tulburat ordinea și liniștea publică, directorul executiv al Poliției Locale Tîrgu-Mureș, Valentin Bretfelean, a susținut că în timpul evenimentului s-au încălcat prevederile mai multor legi și că a fost un marș ilegal chiar dacă oamenii s-au deplasat pe trotuare.
Dintre politicieni a reacționat vicepreședintele PNȚCD care a solicitat Parchetului General să declare indezirabile persoanele străine care au instigat, respectiv a susținut că: „M-am simţit ameninţat şi jignit de lozincile care s-au strigat la marşul de luni”. Interesant este că de extremiști și de scandările lor s-au delimitat inclusiv organizatorii, atât Izsák Balázs, cât și liderul Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt.
15 martie, sub lupă
După incidentele din 10 martie, ochii opiniei publice au fost ațintiți asupra manifestărilor organizate de 15 martie în municipiu. Ziua Maghiarilor de pretutindeni, care amintește de Revoluția pașoptistă, a fost comemorată, pașnic și decent, de UDMR, în principal, la Obeliscul Secuilor Martiri, după ce în preambul la statuia primarului Bernády György au fost depuse coroane de flori.
La obelisc au fost prezentate garnizoanele de husari și au putut fi admirate uniformele tradiționale ale acestora. De asemenea, a avut loc o reuniune a corurilor din județul Mureș, eveniment la care au confirmat participarea peste 40 de coruri. Nu au lipsit nici recitările de poezii și discursurile politicienilor – liderii UDMR Mureș și Tîrgu-Mureș, Brassai Zsombor și Peti András, vicepreședintele politic al UDMR, deputatul Borbély László, și a altor invitați la manifestare. Totul sub semnul bunei înțelegeri și a toleranței, o dovadă fiind inclusiv arborarea drapelului României. „Din 1990 venim aici maghiarii din Tîrgu-Mureș și nu numai ca să sărbătorim Ziua tuturor maghiarilor. Așa cum o facem din 1990 încoace am sărbătorit demn, am 
sărbătorit formulând un mesaj foarte clar către toți cei care locuiesc în această țară: noi, maghiarii din România, în 1990 și mai ales noi, târgumureșenii, care știm ce a fost și ce provocări am avut în ′90, în martie, când au fost asmuțiți românii și maghiarii unii împotriva celorlalți de către alte forțe care nu voiau să fie pace aici, în Tîrgu-Mureș și în județul Mureș, noi am formulat de atunci un singur gând: să avem o viață mai bună împreună cu majoritatea și să avem acele drepturi pe care le-am formulat din ′91-′92. Și acest lucru nu ar trebui să ne despartă, ci să ne unească pentru că, dacă vorbim de autonomie, să vorbim deschis despre diferite tipuri de autonomie, totdeauna, pentru că așa e în democrație, majoritatea va decide ce fel de autonomie va da tuturor cetățenilor din România și în cadrul acestei autonomii dacă pot să existe unele drepturi suplimentare în acele zone în care sunt locuite majoritar de maghiari”, a spus Borbély László. Acesta a mai susținut că: „Eu cred că trebuie să respingem și clar am respins orice fel de extremism, orice fel de xenofobie sau atitudine care sunt dușmănoase și cred că astăzi am demonstrat cu toții care am fost aici că da putem arăta o zi de sărbătoare demnă care nu este împotriva celuilalt, care nu este împotriva nici a românilor, nici a altora, ci să ne respectăm aceste sărbători și să construim o țară în care să se simtă fiecare bine”. Deputatul UDMR a comentat și incidentele din 10 martie: „Trebuie să avem o atitudine fermă față de oricare fel de extremism, de oriunde ar veni, dar haideți să lăsăm ca să se exprime lumea — și nu s-a întâmplat nimic, după părerea mea, care să justifice o atitudine, acum, de pornire de procese penale și alte măsuri legislative. Asta nu înseamnă că sunt de acord cu acele evenimente care au fost luni, care au încercat să perturbe acea manifestație pașnică. Deci soluția mea, repet, este de a avea o atitudine, dar nu de a interzice partide politice sau organizații sau de a intenta procese penale. E foarte clar. Și să avem o atitudine fermă în ce privește declarațiile”. Borbély mai crede că acelor partide care au participat la manifestările din 10 martie li s-a făcut reclamă gratuit, mai ales că în aprilie urmează alegerile din Ungaria unde pot vota și cetățenii români care au și cetățenia maghiară.
(L.G.)