În anul 2015, în cadrul lucrărilor summitului ONU de la New York, a fost adoptată Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Prin acest document ONU a oferit o agendă universală cu obiective clare și cuantificabile. Agenda 2030 include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi un plan de acţiune pe urmatorii 15 ani, pentru eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităţilor, a injustiţiei şi protejării planetei până în anul 2030.
Pentru punerea în operă a prevederilor europene și a celor din documentele ONU în materie de dezvoltare sustenabilă a fost înființat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, prin Hotărârea Guvernului nr. 313/2017. Departamentul funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Departamentul este coordonat de consilierul de stat László Borbély.
În data de 28 decembrie a avut loc reuniunea Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă și, în acest sens, László Borbély a prezentat detaliile acestei reuniuni importante pentru România.
„Este o zi importantă pentru noi, pentru departament, pentru că, după ce România s-a angajat, încă din 2015, să implementeze Agenda 2030, care, pentru prima oară, cuantifica în cele 17 obiective 169 de ținte precise, cam ce ar trebui să facem până în 2030. Era un meniu această agendă pentru fiecare țară, să aleagă prioritățile și să își redefinească strategiile. Noi aveam o sarcină grea, pentru că trebuia să revizuim Strategia de dezvoltare durabilă a României și aveam nevoie de voință politică. Această voință politică s-a materializat, fiind prima țară din cele 173 ale Uniunii Interparlamentare, Parlamentul României, în 16 aprilie 2016, care a spus foarte răspicat: da, România vrea să implementeze; și a spus, de atunci, să se înființeze un departament pentru dezvoltare durabilă lângă premier, deci în subordinea premierului. De ce? Pentru că este un fel de catalizator, catalizator în sensul în care sunt foarte multe zone transsectoriale, în care mai multe ministere sunt implicate – și o să vedeţi și după ordinea de zi că e important să avem acest departament, care poate să deceleze toate activitățile care țin de o anumită componentă din strategie. Am finalizat strategia în 2018 și avem acele structuri interinstituționale, care asigură, sper eu, implementarea acestei agendei. Adică Comitetul interdepartamental, care, de fapt, e Guvernul României, a avut astăzi a doua întâlnire. Pe lângă acest comitet, avem nevoie de știință, avem nevoie de oamenii care au demonstrat de-a lungul anilor că sunt buni pe dezvoltare durabilă, avem Consiliul consultativ – 34 de cercetători, academicieni – împreună cu care am finalizat și am prezentat planul de acțiune până în 2030, după ce am făcut un inventar în 2020 în ce stadiu suntem. Pe lângă Consiliul consultativ, poate e mai important sau tot așa de important să avem relația cu societatea civilă și avem o coaliție sustenabilă de un an de zile, un parteneriat, circa 100 de entități, companii private, ONG-uri, cu care avem un dialog permanent.
Astăzi, la ședința Comitetului interdepartamental, poate cea mai importantă decizie a fost că s-a adoptat raportul departamentului, cam ce am făcut în ultimii patru ani și jumătate. De ce? Pentru că acest raport va fi prezentat Parlamentului; în luna ianuarie, trimitem la Parlament, la Birourile reunite, astfel încât, în luna februarie, să prezentăm raportul în Parlament.
Cealaltă problematică, pe care am prezentat-o, sunt, de fapt, două acțiuni foarte importante care se leagă și de Planul Național de Reziliență: una este strategia de economie circulară a României, care este deja în fază de proiect, e o discuție interinstituțională, între mai multe ministere și va fi lansată în dezbatere publică, în curând; a doua, este vorba de o zonă foarte importantă; circa 60% din emisiile din orașe sunt de la clădiri. Avem, în Planul Național de Reziliență, 2,12 miliarde de euro pe perioada aceasta, până în 2026, pentru a eficientiza clădirile; nu e vorba doar de izolare, ci e vorba de intervenții mai serioase, pentru o eficiență mai bună a clădirilor și emisii aproape de zero. Pentru acest lucru, avem o strategie adoptată anul trecut, în octombrie, și un plan de acțiune care deja este în fază de semnături la ministere, un plan de acțiune până în 2030, care înseamnă și finanțare, înseamnă și un inventar al clădirilor, pentru că, din păcate, acum nu avem un inventar sută la sută funcțional în ceea ce privește clădirile din România, vorbesc de toate clădirile din România. Aceste lucruri le-am dezbătut astăzi, am prezentat intențiile departamentului. Un ultim amănunt, care mi se pare, totuși, important: în acești patru ani și jumătate, ne-am câștigat un rol de hub regional România. De ce? Datorită faptului că avem această structură interinstituțională pusă la punct şi, de anul viitor, și la bugetul pe 2023 putem ține cont de aceste obiective, de fapt, şi la nivelul Uniunii Europene există acest deziderat, și pentru că, iată, acum două săptămâni, de exemplu, am primit de la ONU premiul care se dă pentru această zonă a Europei, adică pentru Europa se acordă un singur premiu într-un an, iar acesta a fost dat României pentru eficientizarea administrației publice în ceea ce privește implementarea Agendei 2030. Eu cred că avem nevoie de această concepție holistică și avem nevoie, așa cum a spus și prim-ministrul în discursul de astăzi, de acțiuni concrete, care nu pot fi decât dacă punem umărul împreună, și Guvern, și societate civilă, și instituțiile care pot asigura un trai mai bun pentru generațiile viitoare.”, a declarat László Borbély.