În opinia lui László Tőkés, oprirea declinului populaţiei României este deopotrivă în interesul românilor şi al maghiarilor. Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a abordat tema joi seara, în cadrul unei conferinţe care s-a concentrat pe apropiatul recensământ din România şi pe rolul autorităţilor locale în relaţiile româno-maghiare.
Din cauza epidemiei, conferinţa s-a desfăşurat în spaţiul online, au fost exprimate opinii cu privire la problemele convieţuirii româno-maghiare printre alţii de primarii Braşovului, Timişoarei şi Târgu-Mureşului.
În cuvântul său de deschidere, László Tőkés a evocat solidaritatea româno-maghiară de acum 32 de ani, care s-a dezvoltat între cele două comunităţi în timpul Revoluţiei Române. În opinia sa, acest moment istoric favorabil dialogului şi înţelegerii a fost distrus de “lovitura de stat şi restaurarea comunistă orchestrate de Ion Iliescu”.
El a subliniat că forurile dialogului româno-maghiar au dispărut şi ele încetul cu încetul, “problematica minorităţilor lipseşte aproape cu desăvârşire din programul partidelor politice care urmăresc să câştige pradă”. A remarcat de asemenea că unii primari, precum Gheorghe Funar la Cluj-Napoca şi Dorin Florea la Târgu-Mureş, au făcut foarte mult rău convieţuirii paşnice. În opinia sa multe ar putea depinde de modul în care îşi tratează minorităţile rămase administraţiile marilor oraşe în care proporţia maghiarilor a scăzut dramatic.
Tőkés a afirmat: următorul recensământ nu este promiţător nici de partea românilor, nici de partea maghiarilor. El a citat datele Băncii Mondiale, conform cărora în ultimii treizeci de ani România a pierdut peste 4 milioane de cetăţeni, iar populaţia maghiară din România ar putea scădea de la 1,7 milioane la mai puţin de 1 milion. El a considerat că oprirea declinului este un interes comun, adăugând totodată că, pentru maghiari, soluţionarea crizei demografice are o importantă existenţială.
Allen Coliban, primarul Braşovului aparţinând USR, şi-a exprimat regretul pentru faptul că reprezentanţii comunităţii maghiare nu au obţinut locuri în consiliul local la ultimele alegeri. El a menţionat că a încercat să remedieze această situaţie, asigurând reprezentanţilor comunităţilor maghiare şi săseşti să participe la şedinţele consiliului cu rol consultativ. El a considerat un semn al normalităţii iluminarea numelui oraşului pe Dealul Tâmpa, care se înalţă deasupra oraşului, în culori roşu-alb-verde pe 20 august, sărbătoarea naţională a maghiarilor. În opinia sa, politicienii ar trebui să dea exemple bune.
Zoltán Soós, primarul independent al Târgu-Mureşului, a spus că a moştenit multe probleme conflictuale de la predecesorul său. El a considerat important să asigure comunităţii maghiare drepturile care i-au fost refuzate anterior fără să reacţioneze la provocări. El şi-a exprimat îndoieli privind votul etnic la următoarele alegeri locale de la Târgu-Mureş, care vor avea loc peste 3 ani.
În mesajul său video, Dominic Fritz, primarul german al Timişoarei, a declarat: conducerea oraşului doreşte să construiască punţi între diferitele comunităţi naţionale. Venit la Timişoara din Germania şi ales în culorile USR, primarul a considerat important ca aceste comunităţi să nu se manifeste doar în propria lor bulă, ci să devină surse ale creativităţii oraşului.
În intervenţia sa în cadrul conferinţei, István Csomortányi, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a spus: în România, comunităţile naţionale sunt aţâţate una împotriva alteia uneori la nivel naţional, alteori la nivel local, scopul fiind de obicei distragerea atenţiei de la alte probleme. El a considerat regretabil faptul că la Oradea nu doar politicienii români au jucat cartea pericolului unguresc, ci şi cei maghiari pe cea a pericolului românesc.
MTI