Tânărul Laurențiu Bocsas s-a născut și a crescut în comunitatea de romi din Apalina. A studiat sociologie și asistență socială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind ”singurul rom cu studii superioare din ultimii 100 de ani pe care l-a dat comunitatea din Apalina”, după cum îi place să se prezinte. A promovat dialogul între autoritățile locale și Grupul de Acțiune al Comunității Rome în cadrul programului ROMACT, implementat de Consiliul Europei. Cunoscând problemele, nevoile și prejudecățile comunității din care face parte Laurențiu Bocsas lucrează în cadrul Primăriei Municipale Reghin, la Direcția de Asistență Socială. În cele ce urmează, veți putea face o incursiune în viața comunității rome din Apalina și nu numai.
Rep.: În mai multe localități din țară romii au ieșit pe stradă, au fost scandaluri, bătăi, a fost nevoie de intervenția autorităților. Ce părere ai despre aceste manifestări?
”Prin aceste manifestări nu se ajunge altundeva decât să fim văzuți rău, la o scară inferioară.”
L.B.: Ținând cont de faptul că orice pădure are și uscături, sunt de părere că cele mai multe probleme din societate le au romii. E principalul motiv pentru care ei sunt primii care creează probleme. Dar nu este corect să generalizăm. Sunt mulți romi care își văd de treabă, nu fac parte dintre cei care au creat acea diversitate. Prin aceste manifestări nu se ajunge altundeva decât să fim văzuți rău, la o scară inferioară. Cunosc zona de la Săcele, am fost într-o tabără la Brașov, am vizitat comunitățile de acolo. Am cunoscut acolo băieți cuminți, la locul lor, cu vise, dorindu-și să ajungă cât mai departe. Cunoscând bine familiile de la noi, fiind băștinaș la Apalina, știu că atunci când comunitatea s-a mutat în acea zonă ei erau speriați, nu știau ce și cum trebuie să facă, au fost nevoiți să se obișnuiască cu oameni din alte etnii în jurul lor, să învețe să îi respecte, să fie toleranți și să găsească o cale să se integreze.
”Romilor nu le este foarte ușor să stea în casă, ei și de-a lungul istoriei au fost în continuă mișcare,”
Rep.: Ce face în această perioadă comunitatea de romi din Apalina?
L.B.: Înainte să se întoarcă în comunitate cei plecați în Franța, Italia, Anglia sau în alte țări era liniște. După întoarcerea lor lumea a început să se agite puțin. Atât eu, cât și mediatoarea sanitară, ajutați de colegii mei, am încercat să îi informăm, să le explicăm situația, am vorbit despre ce înseamnă acest virus, care sunt riscurile la care se expun în cazul în care nu respectă ordonanțele, atât din punct de vedere medical, cât și legal. Am făcut această informare nu doar la Apalina, ci și în comunitățile mai mici din Reghin. Romilor nu le este foarte ușor să stea în casă, ei și de-a lungul istoriei au fost în continuă mișcare, au mulți copii, e destul de greu să îi țină în casă. Mare parte dintre adulți muncesc și acum, în această perioadă, o altă parte sunt în șomaj tehnic. Am fost ajutați și de Poliția Reghin, au venit și le-au explicat care sunt legile, nu au fost incidente în toată această perioadă. La Apalina suntem mulți, un număr de 3800 de persoane. Ajunge ca un singur om să se îmbolnăvească, în comunitate se va răspândi foarte repede. Am făcut un fel de ”bancă țigănească”, cu acei membri care sunt mai înstăriți. Din aceste fonduri am reușit să le cumpărăm alimente la cei vârstnici și la familiile dezavantajate. Eu personal am reușit să fac 40 de pachete și nu vă pot descrie bucuria din ochii lor. Dar eu nu am uitat că și eu, la rândul meu, atunci când am plecat la facultate am primit ajutor de la alții. Altfel nu aveam nicio șansă să mă întrețin acolo, provin dintr-o familie monoparentală, mama mea nu avea cum să mă întrețină acolo.
Rep.: Spuneai că mare parte muncesc. Cu ce se ocupă mai exact?
L.B.: Doar 16% din ei beneficiază de ajutor social. Aproximativ 67% muncesc, amenajează curți, pun pavaj, amenajări interioare și exterioare, o parte lucrează la Drumuri și poduri, o parte sunt zilieri. Avem în comunitate 4-5 persoane care au societăți, fiecare a angajat 40-50 de oameni din comunitate.
”Unde mănâncă un cartof ăsta, va mânca și celălalt”.
Rep.: Care sunt problemele cu care apelează la autorități?
L.B.: Marea majoritate a celor care au apelat la mine sau la compartimentul unde eu lucrez au fost mamele minore. Ele au nevoie de regulă de acte, prea puține se căsătoresc, marea majoritate trăiesc o viață întreagă în concubinaj. Nasc copii la vârste fragede, chiar dacă încercăm să facilităm informații privind sănătatea reproducerii sau a educației sexuale. Condițiile socio-economice, în care aceste mame încă adolescente sunt nevoite să își aducă pe lume propriii copii, să îi îngrijească și să le asigure un climat de siguranță, sunt unele precare. Dar pentru marea majoritate dintre ele acest aspect aproape că nu contează, așa sunt obișnuite, așa au crescut și ele, nu au avut un alt exemplu. Degeaba insistă mediatorul sanitar, ele refuză orice intervenție. Marea parte din considerente religioase iar o altă parte sub deviza ”Unde mănâncă un cartof ăsta, va mânca și celălalt”.
Rep.: Ce crezi că ar trebui făcut pentru a schimba modul lor de viață?
L.B.: E nevoie de eforturi suplimentare atât la nivel național cât și la nivel local. Activitățile interprinse împreună cu comunitățile de romi, locuri de muncă oferite pentru ei, sprijinul școlarizării, lupta împotriva discriminării ar fi doar câteva exemple. Cunosc personal cazuri unde copiii frecventează școala împreună cu copii români de exemplu. Se vede o îmbunătățire semnificativă în aceste cazuri, merg cu drag la școală, le e dor de colegi, au prieteni și se străduiesc să nu rămână în urmă. Pe când, acei copii care frecventează de exemplu o școală unde marea majoritate a lor sunt romi, în pauze vorbesc doar pe limba lor, lipsesc mult de la școală, nu sunt consecvenți, nu au nici un exemplu pozitiv de urmat.
”romii de cele mai multe ori vor doar să fie ascultați,”
Rep.: Un gând de încheiere…
L.B.: Cel mai ușor este să judeci. Oamenii nu cunosc în detaliu problemele romilor, știu doar lucruri la suprafață. Romii sunt acuzați tot timpul că ei doar cer. Dar să știți că romii de cele mai multe ori vor doar să fie ascultați, să le fie ascultată părerea. De cele mai multe ori li se impun lucruri, tot timpul li se spune nu ai voie asta, nu ai voie cealaltă… Aproape niciodată nu li se spune ai voie să faci asta, poți face cealaltă…
GRAMA IMOLA
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.