Senatul a votat o lege care, teoretic, îi protejează pe copii pe internet. Practic însă, ar putea schimba complet modul în care toți românii, nu doar copiii, folosesc internetul. Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) trage un semnal de alarmă: legea e „imposibil de aplicat” și vine cu efecte pe care nimeni nu le-a prevăzut.
Ce spune legea
Copiii sub 16 ani nu vor mai putea să-și facă conturi pe Instagram, TikTok, YouTube sau orice alt serviciu online fără acordul părinților. Deși sună rezonabil, problema e în detalii. Pentru a verifica că cineva nu are sub 16 ani, toate site-urile și aplicațiile vor trebui să ceară actul de identitate tuturor utilizatorilor, nu doar copiilor. Asta înseamnă că, pentru a intra pe Facebook, Wikipedia, orice site românesc sau chiar pe o banală aplicație de transport în comun, va trebui să ne identificăm cu buletinul. „Dacă China a făcut-o, noi de ce nu am putea?”, ironizează ApTI.
Ce servicii ar fi afectate
Practic, orice platformă care are și conținut „dăunător” (un termen vag definit în lege), printre ele numărându-se aplicațiile social media (Instagram, TikTok, Facebook etc.), site-urile de educație (Wikipedia, Dexonline, Duolingo, Khan Academy etc.), știri, aplicații de delivery sau taxi, magazine online, jocuri etc.
Legea exceptează doar platformele aprobate de Ministerul Educației din România. Problemă: aplicații globale precum Duolingo, Khan Academy sau MathKids nu au astfel de autorizații. Cel mai probabil, în loc să se conformeze unei legi care există doar în România, aceste aplicații vor bloca complet accesul utilizatorilor din țara noastră. Dacă Apple a făcut asta pentru toată Europa, România cu siguranță nu va fi exceptată.
ANCOM devine „poliția părinților”
Legea dă ANCOM (Autoritatea de comunicații) un rol ciudat: părinții pot cere să șteargă conturile copiilor lor de pe platforme. Întrebările fără răspuns identificare de ApTI sunt: Cum verifică ANCOM cine e părinte și al cui copil?, Ce se întâmplă dacă părinții sunt divorțați și au opinii diferite?, Ce date personale se vor colecta și cine le protejează?
ApTI atrage atenția că un copil de 15 ani are drepturi proprii: la viață privată, la informare, la liberă exprimare, însă legea dă părinților putere totală să decidă ce face copilul online, fără niciun mecanism prin care minorul să poată contesta.
De ce nu va funcționa în practică
E inaplicabilă, explică ApTI. Legea română nu se aplică Facebook-ului sau TikTok-ului, care sunt companii străine și nu au sedii în România. Apoi, nimeni nu înțelege exact ce înseamnă „conținut dăunător”, pentru că poate fi orice, de la violență la simple bancuri.
Pe de altă parte, companiile mici din România nu-și vor permite implementarea unor sisteme complexe de verificare a identității. Și-n plus, UE interzice explicit obligarea platformelor să monitorizeze tot conținutul.
Ce se întâmplă în alte țări
Marea Britanie a încercat ceva similar, cu rezultat un haos în care oamenii și-au luat VPN-uri să ocolească restricțiile, iar numeroase petiții cer anularea legii. În Australia încă încearcă să găsească o metodă care să funcționează iar UNICEF Australia a concluzionat că „Nu va rezolva problemele copiilor online”.
ApTI sugerează soluții mai simple și mai eficiente, cum ar fi conturile copiilor să fie private automat, copiii să poată bloca orice utilizator când vor, iar platformele să nu mai recomande conținut periculos copiilor.
De menționat că legea mai trebuie votată de Camera Deputaților, semnată de președinte și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.