Din 2012 încoace, în județul Mureș au fost construite mai multe parcuri fotovoltaice, investitorii arătându-se tot mai atrași de acest tip de investiție. Acest trend ascendent se încadrează în trendul național, derivat din obiectivul României, care și-a asumat că, până în 2020, 38 % din energia livrată consumatorilor finali va fi din surse regenerabile. Din categoria surselor regenerabile face parte și energia solară. Astfel, conform informațiilor obținute de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureș, până în prezent au primit autorizație de funcționare 13 parcuri solare, dintr-un total de 41 de solicitări (restul solicitărilor fiind în curs de analiză). Care sunt aceste parcuri, ce sume s-au investit, dar și cum susține legea aceste investiții puteți afla în rândurile următoare…
Au rămas 13 parcuri solare
Dănuț Ștefănescu, directorul APM Mureș, ne-a transmis lista celor 13 parcuri fotovoltaice care au obținut autorizația de mediu. Astfel, SC Fomco Solar Systems SRL a proiectat cel mai mare parc solar din județul Mureș, cu o putere de 3,2 MW, la Sângeorgiu de Pădure.
Un alt parc fotovoltaic construit de Fomco Solar Systems, cel mai mare investitor din județul Mureș în acest domeniu, este la Chirileu (3,024 MW).
SC Las Alternative are un parc de 827 kW, la Miheșu de Câmpie. Societatea SC Continental Energy a construit un parc solar de 945 kW în Mitrești. SC Ori Exp SRL a inițiat parcul fotovoltaic din Icland (comuna Ernei), cu o putere de 950 kW. Amintim apoi investiția realizată de SC Capidava Prodcom SRL în Ghindari (2,587 MW). SC Solar Energy Park M & S SRL a investit în Vidrasău, într-un parc fotovoltaic cu puterea de 2,8 MW. SC Energy Park 3 M SRL are un parc solar de 2,5 – 3 MW în localitatea Coasta Mare (comuna Râciu). În Agrișteu (comuna Bălăușeri) a investit, într-un parc de 1,47 MW, societatea Raz Consult SRL. La Reghin, Irum SA are un parc fotovoltaic de 1,8 MW. Un alt parc, cu o putere de 2,2 MW, a fost realizat de SC Solarfun SRL, în Nazna (comuna Sîncraiu de Mureș).
În final, amintim parcul construit de SC Solar Park MDL SRL din Ideciu de Jos (2,5 – 3 MW) și parcul fotovoltaic realizat de SC CIS Energy SRL, în Cuci, cu o putere de 1,9 MW.
Parcul de la Cuci
Parcul din Cuci, realizat de CIS Energy, a fost inaugurat în luna ianuarie 2014. Acesta este amplasat în apropierea Termocentralei Iernut. Investiția pentru parcul de 1,9 MW s-a ridicat la o valoare de 3,5 milioane de euro și cuprinde 9.078 panouri fotovoltaice de 230 W.
„Suntem foarte mândri de inaugurarea Parcului Fotovoltaic din localitatea Cuci, ca şi rezultat al parteneriatului excelent cu Soventix GmbH. Acest proiect reprezentativ pentru judeţul Mureş va fi punctul de plecare pentru CIS Energy SRL în noi investiţii în domeniul energiei regenerabile. Avem experienţa şi parteneriatele necesare pentru a deveni un jucător important în dezvoltarea sustenabilă a proiectelor în domeniul energiei regenerabile”, a declarat Sebastian Călugăr, administratorul CIS Energy SRL, conform Agenției Naționale de Presă, Agerpres.
Parcurile din Chirileu și Sângeorgiu de Pădure
Parcul fotovoltaic construit de Fomco Solar System (firmă din Cristești) în Chirileu (3,024 MW), a fost în urmă cu aproximativ doi ani, cel mai mare din România. Parcul este amplasat pe o suprafață de teren de opt hectare (teren concesionat pe o perioadă de 25 de ani de la autorităţile locale din Sânpaul) și este compus din 15.500 de panouri solare. Valoarea investiţiei s-a ridicat la 4,5 milioane de euro. În prezent, același investitor deține un parc solar și mai mare, la Sângeorgiu de Pădure.
Mirajul energiei de la Târnăveni. Scurtcircuitarea
Prin 2012 se anunța că cel mai mare parc solar din ţară (și al doilea ca mărime din Europa) va fi construit la Târnăveni. Investiţia totală trebuia să fie de aproximativ 72 de milioane de euro, iar firma care a câştigat licitaţia se numeşte Sol Stark Power, cu sediul la Timişoara.
„Acesta va fi al doilea câmp de acest gen ca mărime din Europa şi este de departe cea mai importantă investiţie realizată în Târnăveni în ultimii ani. […] Eu mă bucur foarte mult că am semnat acest contract, deoarece acest parc va aduce beneficii de ordin financiar bugetului local”, a declarat la momentul respectiv primarul Târnăveniului, Adrian Matei. Panourile solare trebuia să fie amplasate în zona Râioasa, o păşune aparţinând municipalităţii, pe o suprafață de 109 hectare. Primăria Târnăveni ar fi câștigat în urma redevenței plătite de investitor, aproximativ 500.000 de lei, anual, redevența pe hectar fiind de 1.100 de euro pe an. Puterea instalată a centralei energetice urma să fie de 36 MW.
„Am decis să investim în Târnăveni datorită potenţialului fantastic al zonei pentru dezvoltarea acestui gen de parcuri, existând o turbiditate scăzută şi un număr mare de zile însorite. Dacă nu există contestaţii şi semnăm contractul de concesiune în termen, estimăm o perioadă de trei luni pentru obţinerea avizelor necesare, cum ar fi avizul tehnic de racordare de la Electrica şi autorizaţia de construire, care sunt critice pentru construirea parcului fotovoltaic. Despre finanţare vă pot spune că avem un contract de finanţare semnat cu un fond mare de investiţii specializat în finanţarea proiectelor de energie regenerabilă, prin care urmărim să finanţăm execuţia parcului de îndată ce obţinem toate avizele necesare. Din cauza clauzelor de confidenţialitate prezente în contract, nu putem divulga în acest moment mai multe informaţii”, spunea Armand Doru Domuţă, directorul societății Sol Stark Power.
dacă promisiunile se îndeplineau, urmau să fie înființate 150 de locuri de muncă pentru construcţia parcului şi 30 de locuri de muncă permanente după ce parcul va fi terminat. Pe lângă faptul că Târnăveniul ar fi scăpat de costurile pentru electricitate, municipalitatea ar fi beneficiat şi din taxa pentru autorizaţia de construire preconizată la aproximativ 300.000 de euro, la care se adaugă şi banii provenind din impozite şi taxe anuale, în valoare de peste 100.000 de euro. Parcul urma să conţină peste 150.000 de panouri fotovoltaice, peste 5 kilometri de linie electrică subterană şi peste 300 de kilometri de cabluri electrice în interiorul parcului.
Dar, din păcate, se pare că acest super-parc solar…
…nu va mai vedea lumina zilei. De ce?
De fapt, la Tîrnăveni a fost prognozată construcția a trei parcuri solare: la Râioasa, lângă cartierul 1 Decembrie 1918 şi în zona combinatului, cel de la Râioasa fiind planificat a fi cel mai mare din țară. Dar, până în prezent nu s-a mai finalizat niciunul dintre acestea.
Cu excepţia parcului de la Râioasa pentru care s-a plătit o garanţie către administraţia locală, Târnăveniul nu a avut niciun beneficiu de pe urma acestor posibile investiţii. Iar acum administraţia locală a acţionat în instanţă firma care intenţiona construirea parcului de la Râioasa pentru rezilierea contractului din cauza nerespectării clauzelor.
De fapt, investitorii în energie verde au întâmpinat mari probleme după schimbările legislative din domeniu. Astfel, deși Guvernul sprijină producția de energie din surse regenerabile prin acordarea de certificate verzi (1 certificat verde = 50 de euro), iar fiecare producător primește gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce și o livrează în rețea, în ultima vreme legislația s-a schimbat…
…(legislația) în rău pentru investitori.
Astfel, Cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi a scăzut de la 15% (cât era inițial prevăzut pentru anul 2014), la 11,1%. Ulterior modificării legislative din acest an, aceste cote nu mai sunt specificate în lege, ci anual cotele sunt stabilite prin hotărâre de Guvern, în baza propunerii ANRE, ceea ce, potrivit avocatului specializat în energie, aduce cu sine o lipsa de predictibilitate pentru investitorii în domeniu.
Astfel, pentru producătorii care au fost acreditați până la 31 decembrie 2013 au fost amânate de la tranzacționare o parte din certificatele verzi care le revenea până în 2017. Amânarea tranzacționării certificatelor verzi ar putea aduce o creștere substanțială a ofertei de certificate începând cu 2017, când acestea ar începe să fie recuperate. Acest fapt poate avea un efect negativ la nivel de preț, care oricum este și în prezent apropiat de limita inferioară. În același timp, producătorii acreditați începând cu 1 ianuarie 2014 primesc din start mai puține certificate verzi ca urmare a reducerii numărului acestora în baza rezultatelor analizei. Centralele fotovoltaice au înregistrat cea mai mare scădere de număr de certificate verzi, de la 6 la 3 certificate pe MWh.
Durata de valabilitate a certificatelor verzi a scăzut în 2014 de la 16 luni la 12 luni.
Toate aceste măsuri au avut impact puternic asupra investitorilor în energie regenerabilă.
Titi DÃLÃLÃU
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.