Liberalii mureşeni nu au prea existat până în 2000. Văduviţi de un lider vizibil, aflat între ciocan şi nicovală – partidele naţionaliste, PUNR şi PRM, respectiv principalul partid al minorităţilor din judeţ – UDMR, PNL Mureş a început să reprezinte o alternativă după ce suflul naţionalist a început să cam dispară. De această oportunitate a profitat Eugen Nicolăescu, trimis de la centru pentru a face ordine în organizaţia judeţeană, ajuns deputat. Primul parlamentar liberal de Mureş.
Până în 2000, liberalii mureşeni nu au ajuns în politica mare, cu toate că la nivel de tineret, organizaţia judeţeană era bine reprezentată. Dar nu era suficient. Înainte de alegerile din 2000, la Tîrgu-Mureş a sosit Eugen Nicolăescu, originar din Giurgiu, trimis să preia organizaţia şi să candideze la Parlament. Primul pe listă, Nicolăescu a reușit să fie ales în Camera Deputaţilor, fiind primul liberal mureşean care ajunge în Parlament.
În 2004 a ajuns din nou deputat, tot de Mureş, ceea ce nu reuşiseră, Vasile Macarie, Ladislau Schwartz, Virgil Mailat, Teodor Giurgea, Mihai Antonie, Ciprian Dobre, Marius Ichim, Akos Mora şi alţi liberali locali înaintea sa. În 2008, Nicolăescu nu a mai candidat din partea vreunuia dintre cele 12 colegii electorale din Mureş, preferând să candideze într-unul din Giurgiu, orașul său natal. Decizia sa are legătură şi cu funcţia de ministru al Sănătăţii, pe care a deţinut-o din 2005, după demisia din funcție a lui Mircea Cinteză, poziţie din care a susţinut că va edifica 32 de spitale în România, din care 11 doar în Mureş. Proiect abandonat între timp, cu toate că au fost întocmit studiile de prefezabilitate.
Eugen Nicolăescu a deținut funcții importante în conducerea PNL, cum ar fi președinte al Comisiei Centrale de Cenzori a PNL (2001-2002), membru al Biroului Executiv al Partidului Național Liberal, purtător de cuvânt (2002-2005) și membru în Biroul Permanent Central al PNL (2005-2007). În mai 2008, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală împotriva lui Eugen Nicolăescu și a deputatului Cristian Boureanu, vicepreședinte al PD-L, pentru „abuz în serviciu contra intereselor publice”. Cei doi sunt acuzați că, în anul 2000, pe când erau membri în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la Loteria Națională, au aprobat un act adițional la un contract dintre Loterie și firma grecească Intracom, care a adus companiei românești pagube de peste 120 de milioane de euro.
Epoca de unul singur
În 2008 la şefia PNL Mureş este ales Ciprian Dobre. Fost prefect al judeţului Mureş, cel mai tânăr de până atunci, acesta era cunoscut pentru conflictul cu grofii pentru pădurile de pe Valea Mureşului, conflict care s-a încheiat la DNA, după ce a primit NUP, dar şi pentru modul cum a gestionat scandalul cu Ţinutul Secuiesc. După cariera de prefect, Dobre candidează la şefia organizaţiei judeţene cu următoarele priorităţi: „Reorganizarea internă şi sporirea numărului de membri. Având în vedere că în 2008, în alegerile locale am intrat cu 25 de organizaţii funcţionale, astăzi avem 60 de organizaţii funcţionale, nu există nici un interimat la nivelul filialei Mureş, iar din acest punct de vedere am schimbat o mentalitate care exista, şi anume toată lumea era interimar, am făcut alegeri peste tot, de la tineret până la organizaţia de femei, până la cea mai mică organizaţie până la cea mai mare”. În privinţa membrilor, numărul acestora s-a dublat, ajungând la 5.000.
În 2008, la alegerile parlamentare, Ciprian Dobre este singurul liberal care reuşeşte să obţină un mandat, după ce în vara aceluiaşi an candidase şi pentru şefia uninominală a judeţului. Propulsat la Bucureşti, Dobre este relativ activ în Capitală, fiind vizibil atunci când PNL urma să atace vreo lege la Curtea Constituţională sau atunci când partidul are nevoie de o voce autorizată în domeniul legislativ. De dată recentă, deputatul mureşean este unul dintre cei patru liberali desemnaţi alături de patru social-democraţi să găsească motive legale pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Cam la atât se rezumă rolul lui Dobre în PNL central.
La nivel judeţean, lucrurile stau mai prost. Dobre este unica voce a partidului care contează, deşi şi altele încearcă să se facă auzite. Poate, de aceea, a acceptat să candideze încă o dată pentru şefia judeţului, asigurându-ne că nu a renunţat la candidatură şi că are un proiect pentru judeţ. Unul secret momentan.
Dacă vor reuşi organizaţiile politice mureşene să crească lideri de acum încolo şi să aibă o ofertă umană valoroasă rămâne să vedem de acum încolo. Până acum, nu s-a prea văzut decât în jocurile din ligile mici, inferioare.
Ligia Voro