Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din țară, prezintă în cadrul ediției a X-a, o artistă neconvențională, cu un parcurs atipic la fel ca personalitatea sa: Lilian Theil. Născută la Brașov în 1932, artista are o tehnică specială (appliqué): „pictează” cu acul de cusut și creează artă profund încărcată de simboluri contemporane din haine pe care nu le mai poartă. Expoziția „Lilian Theil. O bătrână care zâmbește”, curatoriată Raluca Ilaria Demetrescu, este primul solo show al artistei care locuiește la Sighișoara și poate fi văzută până pe 11 decembrie la Art Safari. De altfel, vineri, 29 octombrie, fiul artistei, Peter Theil, va fi ghid în expoziția mamei sale în cadrul Night Tours (22:00-1:00).
Lilian Theil are o poveste de viață plină de turbulențe. A fost exmatriculată după primul an de studii de la Institutul Național de Artă Nicolae Grigorescu din București, în 1952, pe motiv de „origine nesănătoasă”. Artista se va (re)apuca de artă într-un exercițiu eliberator, după Revoluția din decembrie 1989, la 57 de ani, vârsta la care alții ies la pensie. Lilian Theil pornește, fără pauză, o practică artistică în zona artei obiectului textil, iar opera sa nu este tributară niciunui „ism”, modă sau tendințe în artele contemporane.
Creația cusută, desenată și pictată cu acul de Lilian Theil povestește despre viață și moarte, istorie locală și europeană, despre corporații și politicieni, secole și accidente, despre nazism, comunism și capitalism, tinerețe și bătrânețe, decădere și speranță, despre ce înseamnă a fi cumsecade sau despre deportare și tortură, credințe și ironie. Compoziții ilustrative, cu sensuri figurate, metaforice, lucrările lui Lilian Theil atrag instantaneu privitorul, datorită laturii lor estetice și profund genuine. Orice detaliu, cât de mic, are importanța și explicația sensului său în universul creației artistei.
„Lilian Theil este o anarhistă blândă care vine să desăvârșească, alături de alte ilustre artiste românce, precum Margareta Sterian, Lena Constante, Ana Lupaș, Cela Neamțu, Șerbana Drăgoescu etc., printr-un discurs actual, nevoia de recuperare a artelor considerate minore, cum ar fi broderia. Femeilor care nu au avut libertatea amar de vreme să studieze belle-artele li s-a atribuit în societatea patriarhală, modesta îndeletnicire a decorării spațiului casnic prin folosirea pânzei, acului și războiului de țesut.
Ei bine, artele acestea minore, textile, își revendică astăzi locul conceptual alături de marea Sculptură și regina Pictură care au fost luate în stăpânire de-a lungul secolelor aproape exclusiv de bărbați. Lilian Theil, înconjurată de pânzeturi, ițe și fire, așezată la masa de cusut, brodează istorii ale vieții și neființei, privește în îndepărtarea sinelui și a imaginației și zâmbește cu înțelepciune și îngăduință față de situațiile vieții și majestății artelor importante”, povestește curatoarea expoziției, Raluca Ilaria Demetrescu.
Viața lui Lilian Theil și cele mai importante evenimente ale secolului XX, cusute pe 3 pânze
Una dintre lucrările-vedetă din expoziția găzduită la Art Safari este tripticul intitulat „Secolul al XX-lea”, la care Lilian Theil a lucrat mult timp, atât fizic, cât și mental. Secolul al XX-lea este practic secolul pe care l-a trăit artista în mare parte (două treimi din el). Prima lucrare a tripticului reprezintă nazismul și începutul comunismului. Culorile sunt foarte vii, puternice, în acord cu emoțiile dintr-o dictatură.
A doua lucrare reprezintă dictatura megalomanică a lui Nicolae Ceaușescu și are Casa Poporului în centru. Totul este gri, cenușiu, dar pe alocuri sunt și flori. Flori care reprezintă tinerețea familiei Theil, prietenii lor, tinerețea în general și speranța că oamenii pot depăși împreună răul cotidian. Al treilea capitol al tripticului reprezintă perioadă post-revoluționară, care ia forma unei caracatițe, simbol al capitalismului adoptat imediat cu bune și cu rele.
Mai multe despre Lilian Theil în video:
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.