De curând, la începutul lunii mai 2018, Televiziunea Română a difuzat un nou episod al emisiunii „Dosar România”, prin care a fost readusă în atenția publicului problema microhidrocentralelor din România.
Impactul acestora este dezastruos pentru mediu: albia a numeroase râuri sau pâraie de munte este distrusă, debitul este redus semnificativ deoarece apa este deviată, iar numeroase specii de animale și plante sunt amenințate cu dispariția. Mai mult, aceste microhidrocentrale sunt adeseori construite chiar în ariile protejate din ţara noastră.
Județul Mureș nu face excepție
Mai multe râuri de munte din Mureș sunt afectate sau riscă să fie afectate de aceste invenții care se ascund sub eticheta energiei regenerabile, dar de fapt numai ecologice nu sunt – microhidrocentralele.
De ce sunt periculoase microhidrocentralele?
În 2011 autoritățile au lansat un amplu program de susținere a energiei verzi, nepoluantă, prin metode care să valorifice resursele naturale fără impact asupra mediului. Astfel, peste 800 de râuri au ajuns în atenția investitorilor. În prezent, există peste 500 de microhidrocentrale care au aviz de mediu valabil, iar numărul lor crește anul.
Teoretic, microhidrocentralele ar trebui să producă energie eco. Dar, în realitate, acestea distrug nu doar speciile de pești, ci întregul habitat.
Sute de kilometri de conducte sunt amplasate în albiile celor mai frumoase râuri din România, în numeroase arii protejate.
Tuburile pot capta până la 75% din debitul fiecărui râu de munte. Albia râurilor este distrusă, prin săpături și prin introducerea tuburilor. Astfel, se încalcă legislația de mediu prin poziționarea tuburilor. Iar animalele au de suferit. De exemplu, numeroase specii de pești se reproduc migrând în amonte, dar debitul redus prin devierea apei în tuburile microhidrocentralei scade posibilitatea migrării peștilor.
Iar, cantitatea de energie producă de aceste microhidrocentrale este de doar 0,1 procente din consumul României, se arată în emisiunea de la TVR.
De fapt, de câștigat câștigă doar investitorii, care primesc subvenția sub forma certificatelor verzi pe care fiecare cetățean le plătește în plus pe factura de curent electric. Beneficiare a unei generoase scheme de subvenționare susținute de stat, dar și de consumatori, microhidrocentralele au devenit o afacere înfloritoare în România. Pentru fiecare microhidrocentrală (MHC – unitate a cărei putere instalată este sub 10 MW) statul dă trei certificate verzi, la fiecare MWh livrat în sistem, în valoare totală de 390 de lei. Aceasta, pe lângă preţul propriu-zis al energie vândute. La o putere instalată totală a MHC din România de 327 de MW, subvențiile primite de patronii MHC se cifrează la sute de milioane de euro anual. Profiturile sunt asigurate chiar dacă energia electrică ar fi dată degeaba.
Explicații suplimentare…
…au oferit unii specialiști. De exemplu lector univ. dr. Daniel Cocan, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca precizează: „Prin introducerea apelor, în special a apelor de munte printr-o conductă, practic dispar zonele umede. În zonele umede viețuiesc mamifere acvatice, păsări ihtiofage, insecte. Practic se distruge întreg habitatul respectiv. Nu e afectată doar populația piscicolă, ci întreg habitatul, întreg ecosistemul”.
Iar conf. univ. dr. Ilie Telcean, de la Universitatea din Oradea a menționat: „Și prin asta duc la extincția unor specii, începând de la nevertebrate, de la comunitățile care constituie hrana păstrăvului și până la populația piscicolă”.
Alți specialiști în ecologie arată că prin captarea apei în conducte, râul este fragmentat, peștele nu mai poate să ajungă la locul de reproducere. Parametri chimici și fizici ai apei sunt modificați: o apă de volum mic se încălzește și se răcește mult mai ușor; iar dizolvarea oxigenului este dată de temperatura apei: cu cât apa este mai caldă, cu atât cantitatea de oxigen dizolvat e mai mică. Iar metabolismul tuturor organismelor va fi afectat.
Râuri și pâraie mureșene, schingiuite pentru construirea de microhidrocentrale
Pârâul Secuieu sacrificat pe baza aprobărilor emise de APM Mureș
Emisiunea de la TVR prezintă cazul uneia dintre cele mai sălbatice zone din România, traversată de Pârâul Secuieu (care trece și prin zona Lăpușna, jud. Mureș) din Munții Gurghiu, unul dintre afluenții de bază ai Gurghiului.
Acest pârâu „a ajuns sub asediul utilajelor și a fost sacrificat pe baza aprobărilor emise de APM Mureș. Funcționarii de aici au considerat că pârâul nu merită protejat de intervenția microhidrocentralei și că impactul de mediu produs este nesemnificativ deși valea era inclusă în întregime în două situri Natura 2000. În acest caz, toate autoritățile statului au dat undă verde realizării proiectului cu toate că procedura de evaluare de mediu a ridicat anumite semne de întrebare, iar într-o primă fază studiu de impact nu recomanda realizarea proiectului în forma propusă”.
Investitorul filmat de cei de la emisiune se plânge că a pierdut banii în investiție: „Statul român a venit cu un program de promovare prin certificate verzi a investițiilor de genul acesta. Eu, un investitor de bună credință și iubitor de mediu, am zis că dacă găsesc un râu potrivit e păcat să nu te bagi pentru că e profitabil. Am fost la Apele Române, ei au scos la licitație amplasamentul acesta, am participat la licitație, am câștigat contractul, contract pentru că eu plătesc foarte mulți bani, pe an undeva la 20.000 de euro. Am făcut investiția în echipamente care au costat sute de mii de euro. Am plătit integral acești bani din buzunarul meu. A venit tot statul român și a distrus programul acesta de promovare. Eu am rămas cu banii dați și acum sunt nevoit să-mi recuperez banii. Eu sunt într-o situație extrem de păguboasă”.
Se pare că autoritățile din Mureș se mândresc cu proiectul de pe Secuieu și îl dau drept model de bune practici în materie. Un studiu de monitorizare piscicolă arată că peștii nu sunt afectați, dar nu spune niciun cuvânt despre efecte debitului redus, despre consecințele asupra altor specii protejate, cum ar fi vidra. Chiar și investitorul a recunoscut că nu poate reda pârâului Secuieu aspectul pe care l-a avut până la intervenția utilajelor.
Lostrița din Mureș
Există o populație foarte fragilă de lostriță în râul Mureș, care se poate reproduce pe cale naturală. În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, motiv pentru care lostrița este pusă sub protecția legii și se pescuiește numai cu autorizație specială. Lostrița este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungând la 1-2 m lungime și 10-52 kg greutate.
Hidrocentrala de la Răstolița, „o adevărată bombă ecologică”
Dar la sfârșitul anului 2017, Guvernul României a deblocat proiectul hidrocentralei de pe râul Răstolița. Amenajarea acesteia, începută de pe vremea lui Ceaușescu (și aici au fost risipite pe parcursul a 30 de ani zeci de milioane de euro deși cantitatea de energie ce ar putea fi produsă e nesemnificativă), e considerată de activiștii de mediu o adevărată bombă ecologică fiindcă finalizarea barajului ar duce la captarea tuturor cursurilor de apă de pe o suprafață de câteva zeci de km și compromiterea unui întreg bazin hidrografic. Cazul este cu atât mai grav cu rât Răstolița este principalul râu pe care Lostrița migrează ca să se reproducă.
Situație absurdă
„Lostrița se reproduce exact în aval de baraj. Situația e cu atât mai absurdă cu cât APM Mureș a inițiat un proiect de salvare a lostriței, dar nu se opune continuării construcției barajului. Lostrița are toate șansele să dispară ca specie din bazinul Mureșului pentru că se reproduce pe afluenții râului Mureș, de exemplu pârâul Răstolița”, spune Galaftion Cota, specialist salmonicultură, prezentat de TVR. „Au fost semnalate mai multe cuiburi prin care lostrița se reproduce an de an. Prin construirea acestui baraj apa va dispare, iar lostrița nu va mai avea unde să se reproducă”, menționează specialistul.
Râul Secus. Studii de impact făcute la ordinul firmelor
În 2016, emisiunea de la Pro TV, „România te iubesc”, prezenta un alt caz din Mureș: râul Secus, care traversează un Sit Natura 2000 din inima Munților Călimani-Gurghiu.
Zona a fost supusă la numeroase modificări ca urmare a lucrărilor realizate pe mai mulți kilometri pentru construirea unei microhidrocentrale și pentru introducerea conductelor aferente. Emisiunea prezenta faptul că muncitorii nu aveau nici un fel de experiență pe șantiere aflate într-un sit natural, cu specii protejate de pești, amfibieni, vidra și păsări.
Emisiunea evidențiază o problemă foarte gravă – studiile de impact asupra mediului sunt făcute la ordinul firmelor care construiesc microhidrocentralele și, astfel, specialiștii biologi trebuie să facă jocul investitorilor, pentru că de la aceștia își iau banii: „Patronul e de la Oradea și spune că lucrarea are toate avizele și respectă toate legile în domeniu, iar șantierul are intervenții minim invazive în zonă. „Este public, avizele sunt luate din 2011, mi-a luat 3 ani să îl autorizez, toate documentațiile… nu am absolut nimic de ascuns”.
Teoretic avea nevoie de un studiu de evaluare adecvată, care să arate modul în care acest proiect afectează mediul, fiind vorba de un SIT Natura 2000. Studiul l-a făcut o firmă din Tîrgu Mureș, care a angajat un biolog. Așa cum reiese din cercetarea la fața locului, biologul a scris negru pe alb că proiectul are un impact negativ semnificativ în ce privește păstrăvul indigen și zglavoaca, pe zona unde va funcționa microhidrocentrala și a făcut aceste precizări în mai multe rânduri, în studiu. A menționat de asemenea, că la nici 850 de metri de cursul apei, pe un alt pârâu, s-a găsit vidra, care își marchează teritoriul și urcă în căutarea peștilor. Prezența mamiferului în zonă apare și în descrierea sitului și în documentele Agenției Județene a Vânătorilor și Pescarilor, fiind specie protejată”. Totuși, investitorii, preferă să mai caute părerea altor biologi, până când intră în posesia unuia care spune că investiția nu afectează semnificativ mediul!
Veste bună
Autoritățile europene au trimis, acum câțiva ani, experți care au confirmat cele semnalate de ecologiști. Inițial, autoritățile românești nu au luat măsuri.
Totuși, anul trecut, la presiunea Comisiei Europene, Guvernul a modificat, Legea Apelor și, teoretic, nu mai permit amenajări pe cursurile neafectate.
Astfel, în OUG 78/2017, la articolul 27, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, din care primul menționează:
„În vederea protecţiei şi conservării stării apelor, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activităţi umane se interzice realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor”.
Pescarii au sărit în ajutor
Iar posibilități de a obține rezultate pozitive există și prin implicarea cetățenilor. De exemplu, în județul Cluj, o asociație de pescari a reușit în premieră în România nu doar să oprească printr-o sentință definitivă proiectul de amenajarea a unei microhidrocentrale pe Someșul Rece, ci să oblige constructorul să readucă râul la starea inițială.
În vestul Europei s-a dovedit că aceste microhidrocentrale nu sunt rentabile pentru economia țărilor respective, ci doar pentru anumiți investitori.
Vasile Dancea
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.